>Resedinta de judet: Brasov
>Suprafata: 5.363 km2
>Populatia: 595.777
>Numar salariati: 163.752 (2007)
>Rata somajului: 5,2% (2007)
>Castig salarial mediu brut: 1076 lei/pers (2007)

>Numar de unitati locale: 43 (2005)
>Prime brute subscrise: 139.78 mil. lei (2006)
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 346 (2005)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 6,40 mil. lei
>Densitatea asigurarilor: 234,61 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.722


Situat la intersectia drumurilor comerciale care leaga, in mod traditional, Balcanii de restul Europei, judetul Brasov, precum si resedinta sa administrativa ce poarta acelasi nume, a reprezentat inca din vechime un nod de comunicatii important, o zona de inflorire privilegiata pentru comert, turism si dezvoltarea breslelor, o oaza de cultura... pe scurt, un punct de referinta pentru spiritualitatea si economia Romaniei. In constiinta publica, "brandul" Brasov este sinonim cu traseele montane, partiile de schi si, poate, scena imensa care, o data pe an, umple noptile localnicilor de muzica festivalului "Cerbul de Aur". Intr-un cuvant, turism.

Biserica Neagra

Economia locala inseamna insa mult mai mult decat turism, chiar daca acesta repreprezinta una dintre putinele elemente constante ale acesteia, iar definirea starii ei actuale se poate face sintetic, folosind un singur cuvant: tranzitie. Industrii care pana in urma cu un deceniu erau asociate in mod traditional judetului Brasov - constructia de autocamioane si tractoare sau productia de rulmenti -, se afla intr-un vizibil declin. In schimb, dezvoltarea serviciilor, a industriei alimentare, chimice, metalurgice, a echipamentelor optice si electrice sau a cea de prelucrare a lemnului, precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt deja certitudini care indica ferm o schimbare sensibila a caracterului economiei locale. Cu alte cuvinte, si aici, ca si in multe alte locuri din tara, industria "grea", de stat, cedeaza locul antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienta si dinamica net superioare. O ilustrare a acestui fapt este structura investitiilor: 72,7% din cele 1,16 mld. lei investite in economia judetului Brasov, in anul 2006, apartin sectorului privat. De remarcat, de asemenea, ca 45% din investitii au fost realizate in constructii, in timp ce un alt procent important, 36%, a mers catre tehnologizare.

Turismul, care a ramas permanent un factor de baza in economia judetului, se afla in plina relansare. Cel mai vizibil aspect consta in cresterea substantiala a capacitatii de cazare. Astfel, numai in ultimii ani, 340 de pensiuni turistice urbane si rurale au imbogatit paleta de optiuni la dispozitia clientilor. Ca urmare, dupa declinul din perioada anilor 2001 - 2003, numarul turistilor este din nou in crestere si, desi in medie capacitatea de cazare este inca slab utilizata (cca. 24%), a devenit deja de notorietate faptul ca exista perioade ale anului in care populatia Brasovului aproape ca se dubleaza sub presiunea valurilor de turisti.

Relieful montan, un "activ" esential in economia judetului in momentul in care vorbim despre potentialul turistic, limiteaza la mai bine de jumatate din total suprafata agricola a judetului. Ca urmare, Brasovul detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, peste 76 % din populatie locuind in orase, astfel ca cei 636.000 locuitori traiesc in unele dintre cele mai dens populate zone ale Romaniei (120 locuitori/km2).

Opera din Brasov

Ce inseamna concret, in cifre, economia brasoveana? O cifra de afaceri, in 2006, la nivelul judetului, de peste 22 miliarde lei, concretizata intr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romaniei de 4,9 mld. EUR, reprezentand circa 5%. Prin comparatie, piata de asigurari brasoveana a generat circa 2,5% din totalul primelor subscrise in Romania anului 2006. Daca tinem cont insa ca limitele de competenta impuse sucursalelor regionale de catre companiile de asigurari fac ca o buna parte din politele de asigurare corporate, de valori mari, sa se subscrie si, implicit, sa se raporteze la sediile centrale ale acestora, cu siguranta ca volumul de afaceri in asigurari generat pe plan local trebuie socotit ca fiind sensibil mai mare. Chiar si asa, intr-un posibil top teritorial, exclusiv Bucuresti, judetul Brasov ocupa locul cinci dupa criteriul primelor subscrise in 2006.

"In contextul in care platforma industriala nu s-a putut adapta la noile conditii economice, intreprinzatorii locali au fost nevoiti sa se reorienteze catre turism si servicii. Aceasta noua tendinta a avut, bineinteles, impact asupra pietei locale de asigurari", considera Eugenia NEMETH, Director OMNIASIG Life Brasov.

In ce fel s-a manifestat acest impact? Asiguratorii brasoveni cu care am discutat in cadrul vizitelor prilejuite de Programul "Unde Ma Asigur?" au pus in evidenta atat oportunitatile aduse de modificarea mediului economic, cat si dificultatile nascute de aceasta.

Varful muntelui Tampa

Astfel, in urma reorientarii activitatii economice locale, piata asigurarilor de viata s-a aflat printre domeniile influentate pozitiv. "Investitori importanti au creat noi locuri de munca si au imprimat o mentalitate deschisa, occidentala, mediului social-economic din oras. Pe aceasta reorientare mizam si noi in activitatea de promovare si vanzare a asigurarilor de viata", a declarat Maricel GAVRILA, Directorul Sucursalei BCR Asigurari de Viata. Au existat totusi si cateva consecinte mai putin favorabile.

Eugenia NEMETH explica: "Daca ne referim la mediul local, este clara influenta acestuia asupra vanzarilor de asigurari de viata. Brasov, asemeni celorlalte orase industriale ale Romaniei, a suferit o serie de transformari prin inchiderea intreprinderilor si reorientarea personalului muncitor catre alte domenii". Se stie ca, in asigurarile de viata, primordiala este existenta surselor constante de venit pentru plata primelor in decursul derularii contractului. In acest context, nesiguranta si instabilitatea locului de munca, la care contribuie si modul "ardelenesc" de acceptare a noului, creeaza o oarecare reticenta la vanzarea acestor produse. Totusi, vanzarea de asigurari de viata a inregistrat o crestere si, cu siguranta ca, in urmatorii ani, ritmul va fi tot mai alert. De altfel, nu exista confirmare mai buna pentru optimismul interlocutorilor nostri decat rata inalta de crestere (aproximativ 54% crestere reala) inregistrata in asigurarile de viata de catre companiile pe care le-am vizitat si, implicit, cresterea ponderii acestui tip de asigurari in portofoliul judetean generat de rezultatele acestor societati, de la 6,75% in septembrie 2006, la aproape 10% la finele primelor trei trimestre din 2007.

Astfel, chiar daca brasovenii par a se numara printre romanii cu un nivel de venituri mai ridicat, in vanzarea de asigurari de viata este nevoie de multa rabdare, empatie si... o forta de vanzari pe masura. "In opinia mea, asigurarile de viata nu se vand, ele se cumpara. Astfel, rolul esential aici il are consultantul care trebuie sa il ajute pe client sa-si constientizeze bine nevoile", a subliniat Mircea DRAGOS, Director INTERAMERICAN Brasov.

Totusi, sucursalele locale ale companiilor specializate in asigurari de viata vizitate in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?" dispun de echipe care, prin comparatie cu cele ale companiilor compozite sau de asigurari generale, par mai degraba modeste. Nu putem ignora insa adevaratele forte de vanzare gestionate de acestea pentru campania de distribuire a pensiilor administrate privat de Pilon II.

De altfel, desi aceasta campanie pare sa deturneze oarecum atentia asiguratorilor de viata de la obiectivele lor traditionale, judecand lucrurile intr-o perspectiva mai indelungata se poate concluziona ca este vorba numai despre o aparenta: departe de a-si neglija afacerea principala, operatorii se straduiesc sa fructifice campania de Pilon II pentru educarea publicului si promovarea produselor "life".

"Piata asigurarilor de viata se va schimba dupa finalizarea adeziunilor la Pilonul II, in sensul unei mai bune constientizari a nevoii de a fi asigurat", a declarat Septimiu POP, Director AVIVA Brasov, in timp ce Nicoleta ILIE, Director ING Asigurari de Viata, a subliniat: "Chiar daca potentialul client nu este, in acest moment, interesat de achizitionarea unei asigurari, suntem convinsi ca pana si o vanzare neincheiata contribuie la educarea pietei".

De remarcat totusi ca, desi in volumul total de daune platite, cele aferente segmentului auto au de departe cea mai mare pondere, "vedetele" clasamentelui celor mai importante despagubiri per eveniment in judet provin din alte clase de asigurare:

• ASIBAN: Cea mai mare dauna inregistrata in 2006 s-a ridicat la valoarea de 70.000 lei si s-a produs in urma unui furt dintr-un bancomat asigurat de noi;
• GENERALI: O clasa a carei daunalitate a crescut in ultima perioada este cea a asigurarilor de calatorie. Aici putem raporta si cea mai mare dauna inregistrata de noi, in valoare de 40.000 EUR;
• UNITA: Pe clasa auto avem multe daune, dar cea mai mare, ca valoare, am inregistrat-o pe segmentul de bunuri, unde un incendiu la un imobil a provocat o dauna de aproape 190.000 lei;
• ARDAF: Dauna vedeta a sucursalei noastre se ridica la 150.000 euro pentru o asigurare CARGO in urma scufundarii unui transport de cherestea;
• BT Asigurari: Am rezolvat o dauna faimoasa in 2006, incendiul de la Cabana Vanatorilor. Despagubirea s-a ridicat la 1,3 mil. lei".
  

UNITA este urmata in top de ASIROM, care a subscris, in primele trei trimestre ale anului 2007, un volum de 14,8 milioane lei. In acelasi timp, cel de-al treilea loc pe piata brasoveana de profil a fost adjudecat de catre ALLIANZ-TIRIAC, cu un volum de prime de 11,2 mil. lei. "Rezultatele noastre, pe care unii le pot considera chiar surprinzatoare, se datoreaza in primul rand unei colaborari excelente cu societatile de intermediere in asigurari. In primele noua luni ale anului, am subscris prin brokerii de asigurare nu mai putin de 60% din volumul total inregistrat, a declarat Tibor CSABAI.
Astfel, realitatea existenta in judetul Brasov intareste principiul conform caruia "omul sfinteste locul", tenacitatea, perseverenta, echipa de lucru si implicarea personala a liderilor companiilor de profil fiind elementele cheie care asigura rezultate performante.

In afara acestor reprezentante, exista si brokeri locali, astfel incat putem afirma ca numarul brokerilor autorizati este satisfacator. Cu toate acestea, volumul subscrierilor intermediate este departe de a egala potentialul pietei brasovene de asigurari. Relatia dintre brokeri si asiguratori, desi nu este una perfecta, se afla intr-o continua imbunatatire si, asa cum a subliniat Elena TESLARU, Area Manager AON, "se poate observa deja o schimbare clara a atitudinii asiguratorilor fata de brokeri". De altfel, aceasta este si concluzia echipelor Programului "Unde Ma Asigur?" in urma intalnirilor avute cu principalii brokeri de asigurari din Brasov.
Totusi, care sunt factorii principali de care depinde buna conlucrare?
"Relatia noastra cu asiguratorii depinde, in principal, de persoana care se ocupa de relatia cu societatile de intermediere si de personalul de la daune, iar daca cei din urma pot provoca neplaceri clientilor nostri, atunci si imaginea noastra este afectata", a declarat Simona VLAD. Rezolvarea dosarelor de dauna a fost semnalata, ca o componenta determinanta a relatiei asiguratori-brokeri si de catre Lucian DINU, Director EUROBROKERS Brasov: "De multe ori, clientii ne cer ajutorul la daune, unde presiunea noastra face ca procesul de rezolvare a acestora sa mearga mult mai bine".
In acelasi timp, schimbarea de atitudine a asiguratorilor reiese, aproape fara exceptie, din declaratiile acestora. "In momentul de fata subscriem doar 22% din totalul primelor prin brokeri locali, dar ne dorim ca acest procent sa creasca in perioada urmatoare", a punctat Mircea IONESCU, Director Sucursala BCR Asigurari.

Intr-un posibil top al pietei locale de asigurari, alcatuit dupa datele furnizate de catre companiile vizitate, reprezentantele brasovene situate pe primele cinci locuri detin o cota de piata cumulata de peste 70%. O piata concentrata si competitiva, cu ambitiile si controversele inerente. De altfel, liderii sucursalelor locale reuniti, la invitatia echipelor Media XPRIMM, sub auspiciile "ZILEI ASIGURARILOR la Brasov", si-au recunoscut preocuparea permanenta pentru ocuparea unui loc cat mai bun, atat in ierarhia locala, cat si in cea a propriilor companii. De altfel, putine din sucursalele brasovene nu se numara in primele zece pozitii in cadrul competitiei interne a asiguratorilor romani.

In pofida opiniilor, de multe ori diferite, privind politica de pret, conditiile colaborarii cu service-urile auto si cu brokerii de asigurari, asiguratorii locali sunt de acord asupra principiului esential al activitatii lor: in centrul atentiei sta CLIENTUL, iar pentru a-i oferi acestuia servicii cat mai bune si beneficii sustenabile, profesionistilor din piata nu le ramane decat sa abordeze concurenta ca pe un factor de stimulare a performantei.