>Resedinta de judet: Buzau
>Suprafata: 6.103 km2
>Populatia: 495.325 locuitori (2005)
>Numar salariati: 91.054 (octombrie 2007)
>Rata somajului: 5,4% (octombrie 2007)
>Castig salarial mediu brut: 1.227 lei/persoana (octombrie 2007)

>Numar de unitati locale: 26 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 104,81 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 205 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 3,95 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 211,60 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.416


Judetul Buzau se remarca prin diversitatea dezvoltarii anumitor ramuri ale economiei, predominante fiind industria, agricultura, comertul si serviciile. In cadrul vizitelor efectuate de echipele Programului "Unde Ma Asigur?", a fost analizata dinamica locala a pietei asigurarilor, ca sistem de organizare si potential.

Judetul Buzau are in componenta sa 2 municipii (Buzau si Ramnicu Sarat), 3 orase (Nehoiu, Patarlagele si Pogoanele) si 82 de comune. La nivelul judetului, economia este dominata de industrie, urmata de agricultura si de prestari de servicii.
Aici se produc in exclusivitate subansambluri de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului mai sunt: productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru chimie si metalurgie, produse prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar.

Agricultura judetului constituie un parametru important al activitatii economice: in zona de campie se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla furajera si sfecla de zahar, legume. Pe colinele insorite se intind podgorii renumite, vinurile locale fiind bine apreciate in tara si in strainatate, marturie fiind premiile si medaliile obtinute la concursuri internationale de anvergura.

Potentialul economic al Buzaului a determinat multe firme importante din tara si de peste hotare sa-si deschida aici reprezentante. Avantajul principal il constituie pozitia geo-economica, judetul fiind situat la intersectia drumurilor care unesc marile provincii romanesti; acestuia i se alatura potentialul sau natural, cat si posibilitatea de a gasi forta de munca ieftina si bine pregatita.

Potrivit analizei statistice realizate de Registrul Comertului Buzau, in anul 2007 a crescut cu peste 100% numarul firmelor care activeaza in sfera serviciilor. Totodata, in anul 2007 numarul societatilor comerciale nou inregistrate a crescut cu 64% fata de 2006, fapt ce ne determina sa concluzionam ca in judetul Buzau se inregistreaza rezultate bune si incurajatoare.

In cadrul vizitelor desfasurate la sediile companiilor de asigurari si ale brokerilor de asigurare din judetul Buzau, echipele Programului "Unde Ma Asigur?" au remarcat faptul ca piata locala a asigurarilor este intr-o evolutie continua. "Procentajul de intermedieri in asigurari a fost de la an la an in crestere. In 2007, volumul de prime subscrise prin intermediul brokerilor a fost de 37%. Societatea noastra raspunde bine solicitarilor lor si, local, lucreaza cu sucursala direct in scopul servisarii calitative a clientilor", a relatat Maria URSU. "Ponderea vanzarii prin brokeri este de 70%, si in perspectiva vom stabili noi relatii de parteneriat", a precizat Polixenia ANGHEL, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.

Desi este situat in apropiere de capitala si la intersectia unor importante cai de comunicatii nationale, beneficiind in acelasi timp de un mediu economic propice pentru dezvoltarea asigurarilor, judetul Buzau mai are inca de facut pasi importanti in ceea ce priveste dezvoltarea parteneriatului dintre asiguratori si brokeri, intrucat exista companii care nu exploateaza indeajuns aceasta ramura de activitate. "Ponderea primelor subscrise prin intermediul brokerilor este de 1%. Acest procent va creste odata cu sporirea increderii romanilor in asigurari", a punctat Vasile CIMPOIASU. Cu toate acestea, majoritatea sucursalelor si agentiilor vizitate si-au aratat interesul si disponibilitatea pentru dezvoltarea relatiei cu brokerii, sustinand necesitatea si utilitatea acestora. "In anul 2006, Agentia Buzau nu colabora cu nici un broker. Din semestrul doi al anului trecut, colaboram cu sapte brokeri si suntem flexibili in colaborare si cu alte societati", a relatat Paraschiv VOICILA, Director, Agentia GENERALI.

Pe piata buzoiana activeaza doua companii locale de brokeraj (ASIDAC Consult si BROKASIG) si mai multe reprezentante ale societatilor de brokeraj din alte judete, precum INTERCAM, MAXYGO, EUROBROKERS si SRBA. Cota de piata a asiguratorilor si a societatilor de intermediere se afla intr-o ascensiune continua, dar nu suficienta, cele doua parti implicate constientizand ca nu pot obtine profit daca nu se modeleaza in functie de cerintele clientului si daca nu ii ofera acestuia produse dedicate si din ce in ce mai complexe.

Care sunt cauzele acestui fenomen? Lipsa de maturitate a brokerilor locali? Insuficienta dezvoltare economica a judetului? Influenta companiilor de profil de la Bucuresti sau preocuparea liderilor sucursalelor locale detinute de companiile de asigurari pentru dezvoltarea propriilor retele de agenti? Asiguratorii nu realizeaza ca, de fapt, brokerii reprezinta interfata dintre client si companiile de asigurare? Un raspuns la toate aceste intrebari a incercat sa ne ofere Mihail Daniel TUDOROIU, Director, Agentia ASIBAN: "Procentul de intermediere prin brokeri este de 15%. Ne dorim ca acesta procent sa creasca, sa 'intarim' acest canal de distributie, dar acest lucru depinde mult si de politica de dezvoltare in teritoriu a brokerilor. Din pacate, piata de brokeraj nu este atat de dezvoltata pe cat mi-as dori".

Astfel, o parte dintre asiguratorii locali considera ca piata de brokeraj buzoiana este slab dezvoltata, ca urmare multi prefera sa lucreze direct cu brokerii de la Bucuresti sau din alte judete: "Ne-am dori sa lucram mai mult cu brokerii, dar cel putin la nivel local acestia sunt slab reprezentati si se considera in concurenta cu retelele de vanzare ale asiguratorilor", comenteaza Mugurel GHEORGHIAS, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA.

Pe de alta parte, brokerii se pronunta pentru o mai mare deschidere a asiguratorilor fata de ei, evidentiind in acelasi timp si influenta concurentei pe care o reprezinta societatile de intermediere din capitala. Totodata, brokerii din judet se arata ingrijorati de faptul ca, pe segmentul de corporate, piata e controlata centralizat, marile obiective locale fiind asigurate de brokerii din Bucuresti. In acelasi timp, se ridica si problema reticentei liderilor sucursalelor si agentiilor locale de asigurari in ceea ce priveste dezvoltarea relatiei cu brokerii.

"Companiile locale de asigurari ne percep ca si concurenti, deseori fiind destul de dificil sa obtinem produse si servicii flexibile, adaptate necesitatilor clientilor nostri. Este important ca asiguratorii locali sa inteleaga importanta si avantajele reciproce de pe urma fructificarii relatiei cu brokerii", a precizat Camelia PODARU, Broker Partener, ASIDAC Consult.

Adevarul se situeaza, evident, undeva la mijloc; cert este ca piata din Buzau este o piata libera in care este suficient loc si potential pentru dezvoltarea armonioasa atat a asiguratorilor, cat si a brokerilor, trendul relatiei dintre acestia fiind crescator. In final, scopul ambelor parti este satisfacerea cat mai buna a intereselor clientului, obiectiv ce poate fi atins numai prin colaborarea tuturor celor implicati.

In cadrul vizitelor, echipele Programului "Unde Ma Asigur?" au constatat ca una dintre problemele principale cu care se confrunta asiguratorii locali este lipsa personalului. Necesarul crescut de forta de munca din sfera economicului, din domenii precum cel financiar-bancar, comert, servicii se datoreaza, in buna masura, investitiilor masive realizate in anumite zone sau sectoare de activitate, somajului scazut si migratiei fortei de munca.

"In acest moment, sucursala cu agentiile sale are un numar de 17 salariati cu carte de munca, desi organigrama este proiectata pentru un numar mult mai mare de salariati", a declarat Mihail Daniel TUDOROIU. "Printre obiectivele principale ale anului in curs se regasesc recrutarea, selectarea si pregatirea resursei umane prin cai si modalitati specifice", a adaugat Paraschiv VOICILA.

Totodata, unul dintre obiectivele importante ale asiguratorilor buzoieni pentru anul in curs este pregatirea profesionala a personalului: "Ne propunem sa consolidam forta de vanzare, sa crestem numarul agentilor productivi si sa continuam instruirea permanenta a tuturor colaboratorilor nostri, in vederea cresterii calitatii serviciilor si a dezvoltarii unui portofoliu echilibrat", a comentat situatia Eugenia BOTEZ.

Aceeasi parere ne-o impartaseste si Mirela TINCU, Director, Agentia OMNIASIG Asigurari de Viata: "Marirea numarului de consultanti de asigurare duce inevitabil la o crestere a numarului de contracte, deci la o productivitate marita, care va face ca tot mai multe familii sa se bucure de avantajele si beneficiile serviciilor noastre".

Lipsa de personal este caracteristica acestei industrii, fie ca vorbim de posturi de conducere sau de executie. Un exemplu in acest sens este il reprezinta sectorul financiar, pentru care este extrem de dificil de gasit specialisti: "Ne-am propus dezvoltarea canalului specializat de 'viata' de la 15 consultanti financiari, la data de 31.12.2007, la 49 de consultanti, la data de 30.06.2008", a completat Polixenia ANGHEL.

Daunalitatea reprezinta, pentru companiile de asigurare, una dintre cele mai mari probleme. Din discutiile purtate cu reprezentantii companiilor de asigurari a reiesit faptul ca o mai buna dispersie a riscului, respectiv o echilibrare a structurii portofoliului poate mentine valoarea acesteia in limite rezonabile. Anul trecut, cea mai "consistenta" dauna din judetul Buzau a inregistrat-o UNITA. Compania a avut de achitat 99.330 euro, pentru o dauna totala survenita la o autobasculanta.

O alta dauna importanta a fost platita de sucursala companiei ALLIANZ-TIRIAC, pentru o polita agricola, in valoare de de 299.000 lei. "Paguba s-a datorat grindinei care a afectat un lot semincer", a descris evenimentul Polixenia ANGHEL. La nivelul judetului Buzau, ALLIANZ-TIRIAC este cea mai "pagubita" companie, avand de platit pe parcursul anului 2007 daune in valoare 25.897.000 lei. In cazul ING, cea mai mare dauna platita a fost pentru o polita de asigurare de viata.

Despagubirea a fost in valoare de 150.000 lei pentru decesul din imbolnavire al asiguratului. ARDAF a inregistrat cea mai mare dauna pentru o polita RCA, in vreme ce, pentru ASTRA-UNIQA si GENERALI Asigurari cele mai semnificative daune au fost de valori apropiate, 50.000 lei respectiv 47.200 lei, ambele pentru autoturisme avariate in urma unor accidente de circulatie. La ASIBAN, cel mai "voluminos" dosar a fost intocmit pentru un autoturism asigurat CASCO.

"Numarul daunelor avizate si platite de sucursala Buzau a fost mare la asigurarile auto, in special CASCO, intrucat noi gestionam de cativa ani portofoliul unor clienti importanti din Bucuresti care detin flote de autovehicule", a relatat evenimentul Mihail Daniel TUDOROIU.

Pentru asiguratorii buzoieni, cele mai importante obiective pentru anul 2008 le constituie echilibrarea structurii portofoliului de produse, extinderea teritoriala, cresterea cantitativa si calitativa a vanzarii concomitent cu diversificarea canalelor de vanzare, intensificarea activitatii de colaborare cu brokerii si, nu in ultimul rand, perfectionarea profesionala a personalului si a agentilor. "Printre obiectivele propuse pentru anul 2008 se numara cresterea portofoliului de clienti, dezvoltarea si rentabilizarea agentiilor operationale precum si deschiderea de noi unitati in judet", a declarat Eugenia BOTEZ, Director, Agentia BT Asigurari.

Cu ocazia vizitelor, echipele Programului "Unde ma Asigur?" au constatat ca Buzaul este un judet in plina dezvoltare economica, in care piata asigurarilor se afla intr-un real proces evolutiv, de maturizare, generat de cresterea anuala a volumului total al primelor incasate. In concluzie, putem afirma ca in judetul Buzau, asigurarile reprezinta o ramura importanta a economiei, pentru ca, prin valoarea adaugata de societatile de asigurare si de intermediere in asigurari, aceasta industrie contribuie la cresterea produsului intern brut, oferind deopotriva locuri de munca unui mare numar de persoane.

Vlad BOLDIJAR

Dezvoltarea pietei de brokeraj din judetul Buzau este ingreunata de insuficienta colaborare cu companiile locale de asigurari si de slaba cultura a populatiei in domeniul asigurarilor.
Aceasta este una dintre concluziile desprinse cu prilejul ZILEI ASIGURARILOR, eveniment devenit deja traditional in cadrul vizitelor echipelor Programului "Unde Ma Asigur?" organizate in judetul Buzau.
Printre subiectele dezbatute in cadrul acestei intalniri s-au numarat situatia pietei locale de asigurari, colaborarea intre asiguratori si brokeri, relatia dintre asiguratori si prestatori de servicii, precum si perspectivele de echilibrare si diversificare a portofoliului companiilor de asigurari.

Astfel, liderii sucursalelor si agentiilor locale detinute de catre companiile de asigurari si-au aratat disponibilitatea de a extinde colaborarea cu brokerii, insa afirma ca piata judeteana de intermediere este inca slab dezvoltata pe plan local.

"Brokerajul trebuie sa fie o interfata intre companiile de asigurari si clienti; suntem dispusi sa colaboram si sa "intarim" acest canal de distributie, dar acest lucru depinde mult si de politica de dezvoltare in teritoriu a brokerilor. Din pacate, piata de brokeraj nu este atat de dezvoltata pe cat mi-as dori", a declarat Daniel TUDOROIU, Director, Agentia ASIBAN.

In acelasi timp, "brokerii trebuie sa devina mai profesionisti si mai bine pregatiti si nu doar simpli intermediari. Activitatea acestora trebuie sa se bazeze pe principii de competenta si profesionalism, iar pretul nu trebuie sa fie principalul criteriu de apreciere", a comentat Eugenia BOTEZ, Director, Agentia BT Asigurari.

In replica, reprezentantii societatilor de brokeraj prezente la intalnire au subliniat necesitatea colaborarii cu asiguratorii, dar si probleme legate de mentalitate: "Din pacate, companiile de asigurari nu ne privesc ca pe niste parteneri de afaceri, ci mai degraba ca pe niste agenti proprii. Partea de consultanta, atat de necesara in activitatea de brokeraj in asigurari, nu este luata deloc in considerare", a comentat Camelia PODARU, Broker Partener, ASIDAC.

Astfel, piata buzoiana de brokeraj in asigurari este inca la inceput, procentajul de subscrieri prin intermediul companiilor de profil fiind destul de modest, pe piata activand doua companii locale de brokeraj (ASIDAC Consult si BROKASIG) si cateva reprezentante ale societatilor de brokeraj din alte judete, precum INTERCAM, MAXYGO, EUROBROKERS si SRBA. Totusi, potentialul de dezvoltare al acestei piete este foarte mare, in conditiile in care brokerii isi fac tot mai simtita prezenta pe piata, iar asiguratorii incep sa constientizeze avantajele acestui parteneriat.

"Suntem parteneri si nu concurenti; piata din Buzau este o piata libera in care este suficient loc si potential pentru dezvoltarea armonioasa atat a asiguratorilor, cat si a brokerilor", a punctat Cristian ANGHEL, Director General, CAPITAL&ALLIANCE.

Un alt subiect abordat in cadrul ZILEI ASIGURARILOR de la Buzau a fost strans legat de relatia dintre asiguratori si prestatorii de servicii. Ca in multe alte zone ale tarii, negocierile dintre cele doua parti sunt foarte incordate. "Trebuie tinut sub control atat pretul manoperei, cat si pretul pieselor de schimb. Trebuie sa cream o relatie pe principii de echitate, reciproc avantajoasa", a precizat Loredana Mihaela TRUTULESCU, Director, Sucursala OMNIASIG.
Pe de alta parte, "cheia relatiei cu service-urile auto este o buna negociere a contractului, a adaugat Polixenia ANGHEL, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.

De aceeasi parere este si Gheorghe GRAD, Director General, SRBA: "Secretul sta intr-adevar in arta negocierii, dar si in presiunea constanta pe care asiguratorii, ca si clienti foarte importanti, o pot face asupra acestor prestatori de servicii".

Oricare ar fi problemele pe plan local, atat asiguratorii, cat si brokerii au cazut de acord ca, in interiorul pietei, colaborarea este cheia succesului, scopul principal fiind cresterea gradului de educare a populatiei si satisfacerea la cote superioare a necesitatilor acesteia.

>Numar de unitati locale: 21 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 25,18 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 140 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 2,41 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 86,31 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.084


La nivel national, Ialomita reprezinta un reper pentru dezvoltarea europeana a agriculturii romanesti. Pentru echipele Programului "Unde Ma Asigur?", vizita in judetul Ialomita a semnificat un bun prilej de prezentare, familiarizare si cunoastere a specificului pietei locale a asigurarilor.

Situat geografic in Sud-Estul Romaniei, la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, judetul Ialomita este o zona de tranzit spre capitala tarii, Bucuresti, spre Moldova si spre litoralul romanesc al Marii Negre. Ialomita are in componenta sa trei municipii (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si Tandarei) si 59 de comune (cu un total de 128 de sate). Proportia suprafetei agricole din totalul intinderii judetului (83,92%), precum si faptul ca mai mult de jumatate dintre locuitorii acestuia sunt stabiliti la tara sau sunt legati intr-un fel sau altul de agricultura intaresc denumirea data acestei regiuni, aceea de "granar al tarii".

Distributia suprafetei agricole este urmatoarea: teren arabil (93,33%), pasuni si fanete (4,87%), vii si pepiniere viticole (1,68%), livezi (0,1%). De asemenea, in judet, 204.293 ha sunt amenajate pentru irigat (54,67% din suprafata arabila), iar 182.527 ha pentru desecare (41% din suprafata totala).

Beneficiind de astfel de suprafete agricole, Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone de cereale, 140.000 tone de plante tehnice, 90.000 tone de legume etc.

La nivelul anului 2006, mediul de afaceri era reprezentat de 10.032 de agenti economici inmatriculati, din care cei mai multi erau constituiti in societati comerciale cu raspundere limitata, asociatii familiale si activitati cu caracter independent. Procentual, cei mai multi agenti economici isi desfasoara activitatea in Slobozia (34%), Fetesti (13%), Urziceni (11%), Tandarei (5%), restul de 37% fiind in mediul rural. Dupa domeniul principal de activitate, 9,3% de agenti economici desfasurau activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in constructii, 64,8% in comert si 15,6% in servicii. Totodata, in judet erau inmatriculate 287 de societati comerciale cu participare straina la capitalul social. Comertul este preponderent in activitatea agentilor economici privati din judet si el cuprinde intreaga gama de produse: industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau en-detail.

In Ialomita, judet cu un recunoscut potential agricol, gasirea de noi business-uri reprezinta o provocare continua. "Am insistat pe segmentul de IMM-uri unde am reusit sa ne cream o clientela stabila si cu un inalt potential de crestere", a declarat Constantin VLASCEANU, Director General, BEST AS Broker de Asigurare Reasigurare.
Segmentul IMM este in plina dezvoltare in Romania. Astfel, la fel ca si sectorul bancar, asiguratorii si brokerii isi indreapta din ce in ce mai atent privirea catre aceste zone. "Clientii din acest segment ne ofera atat stabilitate, cat si o diversificare a portofoliului. In prezent, le oferim peste 10 tipuri de produse de asigurare", a adaugat Cristian CIUMPILEAC, Director Executiv, BEST AS Broker.
Lipsa unei industrii puternice la nivel local si profilul agrar al economiei ialomitene lasa pe seama intreprinzatorilor mici si mijlocii dezvoltarea de afaceri noi in judet.

"Segmentul IMM este foarte important atat pentru economia judetului, cat si pentru piata locala de asigurari", a precizat Viorel PREDA, Director Vanzari, MAXYGO Broker de Asigurare.
Comparativ cu alte judete vizitate in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?", relatia de colaborare dintre asiguratori si brokeri este buna, dar inglobeaza caracteristici ale unei etape de pionierat, datorita numarului redus de brokeri locali si a procentajului de intermediere, sub media nationala, la majoritatea companiilor vizitate.

"Colaboram cu 12 societati care au sucursale deschise in Slobozia si am intermediat, intr-o masura mai mare sau mai mica, pentru fiecare dintre acestea", declara oficialii MAXYGO. Pe de alta parte, si asiguratorii sunt multumiti de rezultate, "cu toate ca nu sunt multi brokeri la nivel local, colaborarea este din ce in ce mai buna, iar rezultatele se vad", a punctat Stefan LUPASCU, Director, Sucursala ARDAF. "In cadrul Sucursalei BCR Asigurari Ialomita activitatea de subscriere a intermediarilor reprezinta 33% din totalul subscrierii. Ne propunem dezvoltarea in continuare a volumului subscrierii, utilizand toate canalele de distributie specializate din domeniu", precizeaza Lucian LAZAR, Director Sucursala Ialomita, BCR Asigurari.

Provocarile specifice pietei au facut ca societatile de asigurare si cele de brokeraj sa gaseasca modalitati noi de dezvoltare, fie prin exploatarea unor nise, fie prin imbunatatirea colaborarii dintre cele doua parti. Asiguratorii si brokerii de asigurare constientizeaza ca pentru eficientizarea activitatii se impune o relatie de colaborare, scopul ambelor parti implicate fiind unul comun, majorarea profitului, pe de o parte, si satisfacerea cerintelor clientilor, pe de alta parte. "Numarul mic de brokeri de asigurare care activeaza in zona determina ca aceasta colaborare sa fie nesemnificativa, ponderea contractelor intermediate de acestia fiind de pana la 1%. Avand in vedere ca exista un interes comun de a colabora cat mai mult si cat mai bine, avem convingerea ca in anul 2008 ponderea va fi mult mai mare", intentioneaza Constantin MIHALI.

"In anii 2006 si 2007 nu am lucrat cu brokeri de asigurare. In anul 2008, intentionam sa incheiem contracte cu brokerii care doresc sa intermedieze pe piata locala", a declarat Cristea STANCIU.

Tendinta de diversificare si echilibrare a portofoliului sucursalelor din judet pe alte clase precum asigurarile agricole si serviciile adiacente - asigurarile de bunuri, locuinte, constructii-montaj, precum si raspundere civila a influentat in mod direct rata daunei la nivel judetean, care este sub nivelul celei de la nivel national.
"Datorita dezvoltarii unor clase de asigurare, altele decat cele auto, am reusit sa obtinem o reducere a ratei de dauna", precizeaza Mihai URSACHE, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA.

Daunele platite de catre asiguratorii care activeza pe piata ialomiteana au ajuns anul precedent chiar si la sume de peste 100.000 lei pe eveniment, cele mai mari despagubiri fiind platite pentru polite auto (CASCO) si agricole. ALLIANZ-TIRIAC este de departe asiguratorul care a platit in 2007 cea mai mare despagubire pentru un eveniment: 112.456 lei pentru o polita CASCO.

Dauna de valoare mare a platit anul trecut si UNITA, tot pentru o polita auto. "Dauna record platita in anul precedent a fost in suma de 29.017 euro, achitata pentru un autovehicul tamponat pe autostrada, pe timp de noapte", mentioneaza Valentin GHITA.

Urmatoarea dauna din topul celor inregistrate de catre asiguratorii ialomiteni a fost avizata si platita pentru un eveniment agricol, de catre ARDAF. "Dauna 'vedeta' consemnata de catre sucursala noastra este de aproximativ 75.000 lei", mentioneaza Stefan LUPASCU.

Campioana daunelor la nivelul judetului a fost ASIROM, care a avut, in 2007, de platit daune clientilor asigurati, de peste 3,96 milioane lei. Cel mai pagubos dosar de dauna consemnat de ASIROM a fost in valoare de 62.967 lei, pentru un incendiu care a survenit la instalatia electrica a unui autovehicul.

Majoritatea reprezentantilor companiilor vizitate au declarat ca unul dintre cele mai importante obiective pentru anul 2008 il constituie intarirea fortei de vanzare. "Ca obiective pentru anul in curs ne-am propus dezvoltarea retelei de vanzare, dezvoltarea echipei de asigurari de viata, mentinerea unui standard ridicat in ceea ce priveste relatia pe care o avem cu clientii, activitate din care GENERALI si-a facut un titlu de onoare", a declarat Liliana ALBESCU.

Alte targeturi importante planificate de catre companii pentru anul in curs sunt orientate spre cresterea portofoliului de clienti si diversificarea produselor de asigurare, in special nonauto. "Obiectivele noastre privesc dezvoltarea retelei teritoriale, atragerea unor oameni cu reale abilitati de vanzare a produselor de asigurare de viata si, bineinteles, obiective de vanzari: cresterea portofoliului de clienti, pentru ca prin aceasta demonstram ca reusim sa ne impunem pe piata si oferim produse si servicii de calitate", a adaugat Mariana Zorela LEMNEANU.

Totodata, companiile pun accent pe indeplinirea planului de vanzari, pe diminuarea costurilor de achizitie, pe cresterea ponderii liniilor de business, micsorarea ratei daunalitatii prin selectarea mai buna a riscurilor si implicit un profit mai mare pentru companie. "Dintre obiectivele noastre pentru anul 2008 putem enumera pastrarea si largirea portofoliului de clienti prin cresterea calitatii serviciilor oferite acestora, dezvoltarea echipei de colaboratori, diversificarea portofoliului de asigurari cu accent in special pe asigurarile de viata si raspunderi civile", a punctat Viorel PREDA.

Dezvoltarea continua a infrastructurii, consolidarea sectorului privat al economiei judetului si cresterea calitatii serviciilor prestate, accesul direct la transport (rutier, feroviar si fluvial), posibilitatea practicarii agriculturii de mare randament si de dezvoltare a turismului (balnear, cultural, agro-turismul si turismul de vanatoare si pescuit) sunt numai cateva dintre argumentele de necontestat favorabile atragerii de potentiali investitori interni sau externi.

In cadrul vizitelor efectuate, am descoperit in spatiul Baraganului ialomitean o regiune curata, locuita de oameni linistiti si civilizati care participa activ la cresterea economica si la dezvoltarea nivelului social-economic, intarindu-ne perceptia ca Ialomita se afla pe drumul cel bun.

Vlad BOLDIJAR

Daca va intrebati ce se poate face, din perspectiva unei companii de asigurare, intr-un judet in care dezvoltarea economica este departe de a-si fi atins potentialul adevarat, atunci v-am sfatui sa va adresati liderilor sucursalelor si agentiilor companiilor de asigurari din judetul Ialomita. Sansa dezvoltarii acestor unitati teritoriale a fost si ramane piata de retail, aceasta fiind, de altfel, una dintre concluziile principale ce au reiesit ca urmare a ZILEI ASIGURARILOR de la Slobozia, eveniment organizat in cadrul Programului National "Unde ma Asigur?" in judetul Ialomita.

Lipsa marilor obiective asigurabile, apropierea fata de centralele de la Bucuresti si insuficienta dezvoltare a industriei agro-alimentare specifica judetului au facut ca asiguratorii din Ialomita sa se reinventeze.
"Ne-am orientat atat spre retail, cat si spre asigurarile de viata si am obtinut rezultate mai mult decat multumitoare, desi iti trebuie o doza de putere ca sa rezisti pe aceasta piata", a explicat Ana BUTACU, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC, cu ocazia evenimentului.
Mai mult, ce poti sa faci cand singura piata viabila careia te adresezi este reprezentata, cel putin din punct de vedere numeric, de populatia care traieste in zonele rurale ale judetului, cu un nivel de trai modest.

Multi considera ca mediul rural este o piata pierduta pentru ca oamenii nu au bani, nu sunt interesati de asigurari si isi incheie o polita doar cand aceasta este obligatorie. Dar iata ca liderii reprezentantelor de profil din judetul Ialomita sunt de parere ca nu acesta este motivul principal pentru care locuitorii din mediul rural nu isi asigura casele, terenurile, culturile agricole sau viata.
Prin urmare, lipsa de informare este cea care sta la baza slabei penetrari a asigurarilor la nivel judetean, pe de o parte, precum si neglijarea mediului rural de catre asiguratori, pe de alta parte.

"Oamenii sunt interesati de asigurarile de viata, dar nu sunt bine informati. Este incorect sa afirmam ca mediul rural este o piata pierduta doar pentru ca acolo sunt venituri mai reduse. Problema reala consta in insuficienta informare", a declarat Zorela LEMNEANU, Director, Agentia BCR Asigurari de Viata. De aceeasi parere este si Gheorghe GRAD, Director General, S.R.B.A: "Institutiile bancare au sesizat deja potentialul mediului rural, fiind infiintate de curand mai multe unitati si puncte de lucru in diverse localitati. Asiguratorii ar trebui sa exploreze la maxim aceasta piata, in conditiile in care dezvolta intens reteaua de agenti".

Astfel, majoritatea societatilor de asigurare isi indreapta atentia preponderent spre mediul urban, care genereaza si cele mai multe subscrieri datorita unui nivel de trai mai ridicat si unei mai bune culturi a asigurarilor. Totusi, in pofida realitatilor economice existente in judetul Ialomita si a specificului acestuia, companiile locale de profil au reusit sa inregistreze rezultate notabile in 2007, explorand si potentialul mediului rural, in consecinta marcand evolutii semnificative pe clase de asigurari precum cele de credite si garantii (124%) si asigurari de viata (49,86%).
O alta problema ridicata de asiguratorii si brokerii din judetul Ialomita in cadrul dezbaterilor prilejuite de ZIUA ASIGURARILOR tine de efectul negativ al politicii de pret practicate pe piata. Pe scurt, reducerile impresionante acordate clientilor - in mod special la asigurarile auto, dar si la cele agricole, uneori de peste 50% fata de tariful initial, ii fac pe acestia din urma sa traga veritabila concluzie ca marjele de profit ale asiguratorilor sunt chiar mari, din moment ce isi permit sa renunte atat de usor la tarifele anuntate oficial. In acest mod, clientul se transforma intr-un negociator care merge de la o companie la alta cu oferta obtinuta anterior, asteptand un pret mai mic decat cel primit. Cumpararea unei asigurari se transforma, uneori, intr-o cursa pentru cautarea pretului minim, si nu a calitatii.

Rata ridicata a daunei destul de mare la nivel national, precum si profitabilitatea scazuta a companiilor de asigurare reflecta faptul ca asiguratorii vin in "intampinarea clientilor" in acest sens, cota de piata ramanand in continuare indicatorul cel mai important, in detrimentul profitabilitatii. "Majoritatea societatilor urmaresc cota de piata, cantitatea si nu calitatea, fie din dorinta de a-si recupera cat mai repede banii, fie ca sa vanda catre alti potentiali investitori", precizeaza Constantin MIHALI, Director, Sucursala ASIROM.
Nu putem insa sa-i judecam pe asiguratorii ialomiteni pentru preturile de dumping practicate sau concurenta neloiala, din moment ce strategia este stabilita la nivel de centrala.

O alta tendinta desprinsa cu ocazia ZILEI ASIGURARILOR de la Slobozia este conturata de potentialul important pe care il prezinta segmentul asigurarilor agricole, regiunea fiind pe buna dreptate apreciata drept "granar al tarii", avand o pondere a suprafetei agricole in totalul intinderii judetului de aproape 84%.
Astfel, sucursalele si agentiile locale de profil au toate premisele pentru o buna echilibrare a portofoliului non-auto, asigurarile agricole, precum si cele adiacente fiind tot mai cautate.

Ori, acestea detin o pondere de 9,91% in portofoliul asiguratorilor din Ialomita, mult peste media nationala - mai putin de 2,5% in 3T/2007.
De asemenea, in anul 2006, judetul Ialomita a ocupat primul loc pe tara in cadrul programului "Fermierul", desfasurat de Directia Agricola pentru Dezvoltare Rurala Ialomita si finantat, incepand cu 2007, din fonduri europene. In prezent, se afla in derulare peste 100 de proiecte a caror valoare se ridica la suma de 60 milioane euro.

"Vanzarile pe clasa asigurarilor agricole merg foarte bine, cadrul legislativ (n.r., Legea nr.381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura, cu modificarile ulterioare), desi cu unele lacune, venind in sprijinul asiguratorilor", a precizat Claudia BORDEA, Director, Sucursala FATA Asigurari Agricole.

In acest context, liderii reprezentantelor locale de profil sunt constienti de problemele si oportunitatile pietei pe care activeaza, fiind nevoiti sa se adapteze din mers si sa caute cele mai adecvate solutii de gestionare a acestora. Rezultatele inregistrate, avand in vedere specificul zonei, vorbesc de la sine despre profesionalismul, competenta si dedicarea personalului pentru meseria pe care si-au ales-o. In acelasi timp, colaborarea in interiorul pietei si promovarea conceptului de asigurare in zonele rurale, avand ca scop cresterea gradului de educare a populatiei si satisfacerea la cote inalte a necesitatilor acestora, raman o provocare continua.

Oleg DORONCEANU