|
|
|
| Powered by Media XPRIMM | |
| Navigare rapida: EDITORIAL | INTERVIU | TENDINTE | PRODUS | |
|
|
|
Dupa start, ajustarea sistemului Sa nu ne fie teama sa o spunem: un sistem de pensii private super-prudent, cu garantii prea multe (si deci prea costisitoare) nu poate fi eficient si nu va oferi rezultatele asteptate, sub forma unor pensii suficient de mari pentru a compensa cheltuielile facute azi sub forma contributiilor. Pentru ca efortul social presupus de un sistem de pensii private obligatorii sa merite, randamentele de peste zeci de ani ale fondurilor trebuie sa compenseze comisioanele de administrare, alte cheltuieli de functionare (in special cele legate de garantii) si chiar rata inflatiei.
Interviu cu Anghel BURGHILA Desi in anul agricol 2006-2007, Statul, prin Legea 381/2002 si HG nr.807/2005 (care a completat si modificat HG nr.74/2003), a sprijinit agricultorii prin subventionarea primelor de asigurare, in proportie de 50%, suprafetele asigurate nu au crescut decat cu aproximativ 20-25%, fata de anul agricol 2005/2006 (aproximativ 1.800.000 ha asigurate dintr-un potential asigurabil de circa 10,5 milioane ha, deci un grad de cuprindere in asigurare de 17%). In acelasi timp, insa, tariful de prima de asigurare a scazut cu aproximativ 20%.
"Pay as you drive", viitorul asigurarilor auto? "Pay as you drive" s-a dovedit un real succes in Italia, in acest moment, conceptul aducand companiilor de asigurari cate 1.000 de clienti zilnic. La 3 ani de la implementarea sistemului, succesul din Italia poate releva un posibil viitor al asigurarilor auto.
Vrei un loc de munca bine platit?
STIRI
INTERNE STIRI
EXTERNE |
Revista
PRIMM 
 |
||||||
  |
|
|
| EDITORIAL |
|
Sistemul de pensii private obligatorii a luat in sfarsit startul, colectand deja primii bani si incepand sa ii investeasca. Momentul a fost asteptat mai bine de zece ani, asa ca satisfactia tuturor actorilor implicati, de la administratorii fondurilor la Comisia de Supraveghere si chiar presa de specialitate, a fost perfect motivata. Insa pentru ca lucrurile sa mearga asa cum ne dorim, punctul urmator de pe agenda este neaparat imbunatatirea sistemului - motivele sunt, din nou, destule. Eficienta investitionala, adica randamente cumulate cat mai mari peste ani si ani, trebuie sa fie acum principalul obiectiv al pietei. Desi poate acum nu pare, sistemul de pensii obligatorii are inca foarte multe obstacole de depasit. Primul ar fi propriile sale cheltuieli de functionare - comisioanele de administrare si celelalte cheltuieli, legate de garantiile sistemului -, provizioane tehnice, contributia la fondul de garantare si altele. Acestea se vor repercuta, direct sau indirect, asupra cheltuielilor fondurilor. Ca urmare, ele trebuie compensate prin randamente suficient de mari. Apoi, vom avea mereu inflatia ca benchmark de prima instanta pentru fonduri. Americanii spun ca exista doar doua certitudini in lume: moartea si taxele (impozitele). In cazul nostru, inflatia este o taxa nevazuta (dar care exista) si care va eroda si fondurile de pensii, la fel cum erodeaza orice venit din economie. Fondurile vor avea deci de compensat si inflatia, pentru a avea argumentul unor castiguri in termeni reali. Poate, in mod paradoxal, sistemul trebuie sa invinga inflatia de unul singur, prin investitii eficiente pe termen lung, si nu prin vreo prevedere legislativa. In acest caz, fondurile ar investi masiv in instrumente super-sigure si super-prudente (titluri de stat si poate depozite bancare), cu rezultate pe masura. Discutiile despre garantiile necesare ale sistemului si despre efectul inflatiei asupra fondurilor duc intr-un singur punct. Riscul este risc, el nu poate fi eliminat prin legislatie ("risk is risk, it cannot be legislated away") - dupa cum spunea Dinko NOVOSELEC, Presedintele companiei de pensii a ALLIANZ din Croatia, la FIAR-ul de anul acesta. Riscul investitional si cel de piata exista, iar ele nu pot fi compensate printr-un vot in Parlament - nici in Romania, nici nicaieri altundeva. Iar a cere sistemului de pensii private sa ofere garantii excesive (cine are mai multa nevoie de ele, participantii la fonduri sau politicienii? Cat sunt ele de costisitoare si cine le suporta, daca nu tot participantii? - iata cateva intrebari interesante), in conditiile in care sistemul public de pensii nu ofera practic nici o garantie legata de banii contribuiti acum, este ilogic si pe undeva chiar imoral. Statul ar cere astfel fondurilor, prin lege, sa bata la scor inflatia si sa aiba randamente mari si constante indiferent de evolutia pietelor financiare. Din pacate, este imposibil - daca era cu putinta, solutia exista deja pe undeva prin lume si nu trebuia inventata la Bucuresti. Pana la urma, cea mai buna garantie de care are nevoie sistemul este o combinatie intre concurenta dintre fonduri si libertatea de miscare a participantilor de la un fond la altul - adica legile de bun-simt ale pietei libere. De ce am adus in discutie argumentul legat de politicieni? Simplu: fondurile vor fi obligate sa compenseze si inclinatia naturala spre populism a acestora. Poate ca peste 20 de ani, cand sistemul de pensii obligatorii va face primele plati, politicienii vor fi decis ca pensia de stat sa reprezinte 60% din salariul mediu, fata de circa 40%-45% in prezent, in pofida trendurilor demografice evidente si a capacitatii bugetare limitate. Oamenii isi vor face atunci primele calcule: la sistemul public am contribuit cu atatia lei si am pensia x, iar la sistemul privat cu atatia lei si am pensia y. A meritat tot efortul sistemului privat? Fondurile de pensii trebuie atunci sa fi performat suficient de bine pentru a trece si acest examen. Iata motivele pentru imbunatatirea inca de astazi, si nu de maine, a sistemului. Cum se poate face aceasta? Cea mai mare parte din sarcina revine tot autoritatilor: o legislatie din ce in ce mai flexibila, care sa permita investitii mai eficiente si sa nu ceara garantii aberante fondurilor de pensii. Cealalta parte, deloc neglijabila, este insa la companiile de administrare, care trebuie mereu sa gaseasca si sa valorifice oportunitatile de investitii, pentru cresterea fondurilor. Iar pentru asta fondurile trebuie sa depaseasca in curand, atat ajutate de legislatie, cat si din proprie initiativa, atitudinea super-prudenta (caracteristica de altfel oricarui start) a investitiilor de tip 80% fixed income si cel mult 20% equity. Titlurile de stat sunt un joc de suma nula pentru Guvern, care prin introducerea sistemului de pensii private a decis sa privatizeze o parte din responsabilitatile viitoare,dar prin obligarea fondurilor de pensii sa ii cumpere masiv titlurile de stat finanteaza in continuare prea mult reforma, intarziindu-si retragerea. Cu alte cuvinte, statul plimba niste bani intre doua buzunare proprii, iar comoditatea investirii banilor de pensie privata in titluri de stat nu este benefica nici pentru fonduri, nici pentru participanti. Ambele parti (autoritatile si companiile de pensii) trebuie deci sa aiba in gand un singur obiectiv: cele mai bune interese ale participantilor. Iar barierele ce trebuie depasite de fondurile de pensii private, bariere descrise in randurile de mai sus, inseamna de fapt ca sistemul are nevoie de tot sprijinul pe care il poate obtine, de la toate partile implicate. mihai.bobocea@mxp.ro |
 |
  |
|
|
| INTERVIU |
|
Anghel BURGHILA: Desi in anul agricol 2006-2007, Statul, prin Legea 381/2002 si HG nr.807/2005 (care a completat si modificat HG nr.74/2003), a sprijinit agricultorii prin subventionarea primelor de asigurare, in proportie de 50%, suprafetele asigurate nu au crescut decat cu aproximativ 20-25%, fata de anul agricol 2005/2006 (aproximativ 1.800.000 ha asigurate dintr-un potential asigurabil de circa 10,5 milioane ha, deci un grad de cuprindere in asigurare de 17%). In acelasi timp, insa, tariful de prima de asigurare a scazut cu aproximativ 20%. Din punct de vedere agrometeorologic, anul 2007 se poate caracteriza ca un an atipic. S-au inregistrat ingheturi tarzii de primavara (pe 2-3 mai) care au produs daune mari in special la vie, pomi fructiferi si legume, iar in perioada mai-septembrie, prin manifestarea deosebit de violenta a fenomenelor meteorologice (zile caniculare care au dus la instalarea secetei, urmate de zile cu ploi torentiale insotite de grindina si furtuna, iar pe unele areale si inundatii), s-au produs pierderi prin distrugerea recoltelor pe suprafete mari. Au fost daune deosebit de mari, astfel ca societatile de asigurare, din incasarile de prime de asigurare de circa 53,7 milioane lei, au platit daune de circa 48,3 milioane lei, rata daunei fiind de 90%. In acelasi timp si Statul a platit daune considerabile produse de riscurile acoperite prin Legea nr.381/2002. XPRIMM: Cum apreciati propunerea Ministerului Agriculturii prin care se cerea ca asiguratorii sa acopere riscul de inundatii si de seceta? A. B.: In anul 2007, dupa incercari nenumarate ale executivului si legislativului de a amenda Legea nr.381/2002, in sensul restrangerii riscurilor acoperite prin Lege, domnul Traian Remes - Ministrul Agriculturii - a inteles, din situatia prezentata de UNSAR, ca societatile de asigurare nu-si pot asuma responsabilitatea acoperirii riscurilor catastrofale (inghet de iarna, seceta, inundatii etc.) si, prin Ordinul nr.687/9 august 2007, a stabilit acordarea unui sprijin financiar agricultorilor pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2007 (pentru anul agricol 2007/2008), de 500 lei/ha pentru cultura de grau de toamna, 400 lei/ha pentru cultura de rapita de toamna si de 450 lei/ha pentru alte culturi insamantate in toamna anului 2007. XPRIMM: Ce modificari considerati ca trebuie aduse legislatiei in vigoare pentru stimularea dezvoltarii asigurarilor agricole? A. B.: Apreciez ca initiativa domnului Remes din toamna anului 2007, de acordare a sprijinului financiar pentru infiintarea culturilor de toamna, a avut un efect benefic pentru cresterea subscrierilor la asigurarea culturilor agricole, societatile de asigurari reusinnd sa subscrie cu aproximativ 150-200% mai mult in toamna anului 2007 fata de primavara aceluiasi an. De fapt, rezultatul sprijinului financiar s-a concretizat in recoltele bune obtinute la culturile de toamna. Consider ca Legea nr.381/2002 va trebui sa-si produca efecte in continuare, dar respectand intru-totul prevederile acesteia. Consider ca ar trebui subventionata in continuare prima de asiguare la speciile de culturi si animale de importanta nationala. De altfel, nesubventionarea primei de asigurare in primavara acestui an, s-a materializat intr-o crestere nesemnificativa a subscrierilor, comparativ cu cele din toamna anului 2007 (cand s-a acordat sprijinul financiar, care a fost conditionat de asigurarea culturilor finantate). XPRIMM: Care apreciati ca este potentialul asigurarilor agricole in Romania? A. B.: Daca in prezent numai 17% din suprafata agricola este cuprinsa intr-o forma de asigurare, iar in medie pe Comunitatea Europeana cuprinderea in asigurare este de circa 65-70% din potentialul asigurabil, rezulta ca in Romania este inca un segment de circa 48-53% (pentru a ajunge la nivelul tarilor din CEE) din potentialul asigurabil, posibil a fi preluat in asigurare. Succesul cresterii rapide a segmetului de asigurari agricole depinde in primul rand de coerenta legislativa in domeniul agriculturii si, nu in ultimul rand, de capacitatea societatilor de asigurare de a oferi produse asigurative de calitate si de a trata clientii ca si parteneri intr-o afacere comuna, profitabila pentru ambele parti. XPRIMM: Cand va lansa EUROINS Romania campania de informare privind importanta asigurarilor agricole si cum se va derula aceasta? A. B.: EUROINS are o retea teritoriala foarte bine dezvoltata si in continua crestere (mai ales in franciza). Ca urmare, prezentarea produselor de asigurari agricole (culturi si animale) este facuta direct, atat de forta proprie de vanzare (angajati si agenti), cat si de societatile de intermediere (brokeri si alti intermediari persoane juridice) cu care EUROINS colaboreaza pe baze contractuale. Ca atare, inca de la lansarea produselor de asigurari agricole, EUROINS desfasoara un program continuu de traininguri cu intreaga retea de vanzari, atat in ceea ce priveste prezentarea produselor de asigurare si a legislatiei in domeniu, cat si tehnicile de vanzare a acestora. Pentru campania de subscrieri de asigurari agricole din toamna anului 2008 se va derula un program de instruire a personalului, pe centre zonale, in perioada 10-30 septembrie a.c. XPRIMM: Va multumim! andreea.ionete@mxp.ro |
Anghel BURGHILA,
|
  |
|
|
| TENDINTE |
"Pay as you drive", viitorul asigurarilor auto? "Pay as you drive" s-a dovedit un real succes in Italia, in acest moment, conceptul aducand companiilor de asigurari cate 1.000 de clienti zilnic. La 3 ani de la implementarea sistemului, succesul din Italia poate releva un posibil viitor al asigurarilor auto.Realizarea profilului soferului, analizarea stilului de condus, posibilitatea de localiza instantaneu o masina furata, reconstituirea dinamicii unui accident rutier - acestea sunt doar cateva dintre avantajele pe care le aduce sistemul "Pay as you drive", prin montarea unei "cutii negre" in fiecare autovehicul asigurat. Click aici pentru detalii! vlad.panciu@mxp.ro |
|
|
Presedinte: Sergiu
COSTACHE CEO: Adriana
PANCIU |
 |
|
| Daca doriti sa
primiti GRATUIT acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati aici Daca doriti sa nu mai primiti acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati aici |
|
| |
