>Judetul BRASOV
>Resedinta de judet: Brasov
>Suprafata: 5.363 km2
>Populatia: 595.777 locuitori (2006)
>Numar salariati: 175.523 (martie 2008)
>Rata somajului: 4,8% (martie 2008)
>Castig salarial mediu brut: 1.539 lei/persoana (martie 2008)

>Judetul COVASNA
>Resedinta de judet: Sfantu Gheorghe
>Suprafata: 3.710 km2
>Populatia: 224.922 locuitori (2006)
>Numar salariati: 52.744 (martie 2008)
>Rata somajului: 7,4% (martie 2008)
>Castig salarial mediu brut: 1.206lei/persoana (martie 2008)

>Numar de unitati locale: 43 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 107,46 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 315 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 8,44 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 180,37 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.891

>Numar de unitati locale: 22 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 26,79 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 147 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 2,33 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 119,11 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.530

Hotelul ARO PALACE din Brasov a fost joi, 19 iunie 2008, gazda ZILEI ASIGURARILOR, eveniment organizat in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?", la care au participat reprezentanti ai companiilor de asigurari si de intermediere in asigurari din doua judete: Brasov si Covasna. In acest context, evenimentul a constituit un bun prilej de cunoastere si analiza a potentialului si problemelor cu care se confrunta cele doua piete locale de asigurari, dar si a oportunitatilor de dezvoltare a acestora. In cadrul lucrarilor intrunirii, asiguratorii brasoveni si covasneni au prognozat, pentru anul 2008, o crestere a pietelor locale de profil la 37 milioane euro pentru judetul Brasov, respectiv 16,5 milioane euro pentru Covasna.

Judetele Brasov si Covasna fac parte din Regiunea de dezvoltare Centru, regiune din care mai fac parte si urmatoarele patru judete: Alba, Harghita, Mures si Sibiu, centrul administrativ al acestei regiuni fiind municipiul Alba Iulia.
Regiunea are o populatie totala de peste 2,53 milioane locuitori si o densitate a populatiei de circa 74 locuitori/km2, inferioara mediei nationale de 91,3locuitori/km2. Zona Centru este una dintre cele mai variate din punct de vedere etnic din Romania, populatia fiind formata de romani (65,4%), maghiari (29,9%) si rromi (4%). Cea mai mare parte a populatiei maghiare se afla concentrata in judetele Harghita si Covasna, unde aceasta etnie este majoritara.

Regiunea de dezvoltare Centru are o suprafata totala de 34,100 km2 si cuprinde zone cu forme de relief specifice podisului - peste o treime din suprafata este ocupata de paduri, iar din punctul de vedere al resurselor naturale, regiunea detine insemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere si colorate, nemetalifere, sare, izvoare minerale si terapeutice. Mestesugurile au traditie seculara, activitatile economice fiind foarte diversificate. Daca initial motorul activitatii economice l-a reprezentat mineritul (aur, argint, carbune si sare), acum cele mai insemnate ramuri sunt prelucrarea metalelor, chimia, toate ramurile industriei usoare si alimentare.

Agricultura este bine dezvoltata, cu specializare in cultura plantelor industriale, cultura cartofului, zootehnie, iar viticultura de calitate are o raspandire deosebita. Dezvoltarea activitatilor de productie a fost favorizata de o pozitie avantajoasa schimburilor de marfuri, iar activitatea de comert are traditie. Din punctul de vedere al distributiei populatiei, 59,9% se concentreaza in mediul urban - cuprinsa in reteaua de 57 de orase ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare le detin municipiile Brasov (74,7%) si Sibiu (67,6%), in timp ce in Harghita se regaseste o populatie predominat rurala (55,9%). Reteaua urbana este bine conturata, cele mai multe dintre orasele mici si mijlocii avand structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari orase cu peste 100.000 de locuitori sunt variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comercial si productiv pe vechi trasee de schimb economic.

Regiunea Centru are o structura industriala complexa cu ramuri de traditie si personal calificat recunoscut. Se remarca industria chimica de baza, farmaceutica, uleiuri auto, sub-ansambluri auto, mecanica, aeronautica, dar si de prelucrare superioara a lemnului, precum si industria confectiilor de lux sau alimentara.

In regiunea Centru functioneaza 11 parcuri industriale, 7 dintre acestea fiind in proprietate publica, 3 in proprietate privata si unul este in parteneriat public-privat. Regiunea, prin structura sa economica complexa, detine un capital insemnat de recunoastere profesionala, in special in domeniul tehnic. Reducerea activitatii industriale a determinat migrarea specialistilor catre alte ramuri de activitate sau in exterior, acestea urmarind o viitoare revigorare a economiei traditionale.

Cu 186,91 milioane euro (623,79 milioane lei) prime brute subscrise pe parcursul exercitiului financiar aferent anului 2007 - potrivit datelor provizorii comunicate la inceputul anului 2008 de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Regiunea Centru se situeaza la nivel national pe pozitia a treia (excluzand Bucurestii), in urma Regiunilor de dezvoltare economica Nord - Vest si Sud, dar inaintea Regiunilor Sud - Est, Nord - Est, Vest si Sud - Vest, inregistrand, fata de anul 2006, o dinamica pozitiva de 31,13% si o cota de circa 8,7% din totalul primelor brute subscrise la nivel national.

Particularizand la nivelul judetelor Brasov si Covasna, cu 30,49 milioane euro prime brute subscrise in anul 2006 si cu o cota din totalul primelor aferente Regiunii Centru de 21,39%, judetul Brasov se situa pe pozitia secunda, in urma judetului Sibiu, in vreme ce judetului Covasna, cu subscrieri la nivelul anului 2006 de 7,60 milioane euro, i-a revenit un procent de 5,33% din totalul pietei asigurarilor aferente Regiunii de dezvoltare economica Centru. In cadrul lucrarilor reuniunii, asiguratorii brasoveni si covasneni au prognozat, pentru anul 2008, o crestere a pietelor locale de profil la 37 milioane euro pentru judetul Brasov, respectiv 16,5 milioane euro pentru Covasna.

"Comparativ cu perioada ianuarie-martie a anului trecut, piata locala de profil a inregistrat o crestere nesemnificativa, fiind influentata in mare masura de politica existenta la nivel national, de descurajare a creditelor", a declarat Theodor NICOLAU, Inspector Asigurari, Agentia ASIBAN Brasov. Unul dintre efectele resimtite este ca, in masura in care "numarul creditelor s-a redus, necesitatea de acoperire a garantiilor a inregistrat o scadere. Incercam sa redresam situatia, depasind frontierele "bancii" si dezvoltand foarte mult segmentul de raspundere civila profesionala", a completat Theodor NICOLAU.

"La nivel regional, fata de anul precedent, politele de asigurare de viata au cunoscut cea mai mare ascensiune, in special cele unit-linked", a adaugat Mihail Lucian DINU, Director, Sucursala Brasov, EUROBROKERS GROUP. "Cresterea sanatoasa pe care am inregistrat-o in 2007 (n.red., la nivelul trimestrului III/2007, Sucursala UNITA Brasov se situa pe pozitia I a clasamentului judetean) se datoreaza procesului riguros de selectie a clientilor adoptat de Sucursala noastra", a explicat Tibor CSABAI , Director, rezultatele obtinute de Sucursala UNITA Brasov.

In acelasi sens, Cristina MARTIN, Consultant Financiar, Agentia AIG Life Brasov, a mentionat ca "Piata asigurarilor se afla intr-o continua dezvoltare; Clientii au inceput sa priveasca "cu alti ochi" aceasta industrie, constientizand nevoia si necesitatea protectiei. In ceea ce priveste resursele umane, acest domeniu ofera foarte multe oportunitati de dezvoltare, pe acest segment resimtindu-se nevoia de personal calificat. Este foarte greu sa gasesti personal corespunzator, fiind necesara, pe langa o selectie riguroasa, convingerea acestora de a profesa pe o perioada indelungata in acest domeniu".

Judetele Brasov si Covasna nu reprezinta un caz atipic la nivel national, majoritatea reprezentantilor companiilor de asigurari si de brokeraj in asigurari prezenti la ZIUA ASIGURARILOR subliniind faptul ca si in aceste judete una dintre cele mai "arzatoare" probleme este aceea de recrutare a personalului de specialitate, de atragere si mai ales de mentinere a acestuia in sistem.

"Potentialul semnificativ de crestere se loveste de multe ori de capacitatea noastra de a mentine o forta de vanzari proprie care sa poata sa tina pasul cu aceasta dezvoltare continua a pietei. Avem unde si cum sa facem asigurari, avem oameni, dar nu avem suficienti; exista o mare problema in a atrage oameni din tanara generatie si de a-i pregati. Dintre absolventii care vin, putini sunt cei care raman, chiar daca oportunitatile de business sunt foarte bune", a opinat Mircea IONESCU, Director Zonal, Sucursala BCR Asigurari Brasov.

"In ultimul timp am inregistrat o crestere buna pe auto; problemele sunt si la noi de resurse umane; pentru a reglementa aceasta situatie, am apelat la tineri pe care i-am format si i-am invatat sa lucreze pentru OMNIASIG", a completat Ion BANCIU, Director, Sucursala OMNIASIG Covasna.

Concluzionand, criza de forta de munca se regaseste peste tot si nu iarta pe nimeni, reprezentand o reala problema la nivel national, companiile intampinand dificultati in a-si mentine angajatii valorosi. Totusi, pentru industria asigurarilor acest lucru ar putea constitui un avantaj, existand multiple oportunitati si pachete de beneficii care pot fi oferite angajatilor ca si fidelizare.
"Incercam sa ne fidelizam angajatii, oferind diferite pachete de asigurari de viata, asigurari de sanatate, asigurari de grup si, bineinteles, pensii private facultative, si ii sfatuim si pe ceilalti angajatori sa procedeze la fel", a declarat Nicoleta ILIE, Agency Manager, ING Asigurari de Viata Brasov.

In urma dezbaterilor din cadrul ZILEI ASIGURARILOR, a reiesit faptul ca asupra evolutiei continue consemnata de pietele ambelor judete si-a lasat puternic "amprenta" si relatia dintre companiile de asigurare si societatile de intermediere in asigurari, multe dintre sucursalele locale ale companiilor de asigurari putandu-se lauda cu o pondere peste media pietei la nivel national a primelor intermediate de brokeri, fie ei regionali sau nationali.

Spre exemplu, in judetul Brasov, companiile de brokeraj in asigurari sunt mai numeroase si dispun de cifre de afaceri considerabile, fiind reprezentante ale unor societati nationale de profil. In afara acestor reprezentante, exista si brokeri locali, astfel incat putem afirma ca numarul brokerilor autorizati este satisfacator. Cu toate acestea, volumul subscrierilor intermediate este departe de potentialul pietei regionale de asigurari, relatia dintre brokeri si asiguratori, desi nu este una perfecta, este de respect reciproc si se afla intr-o continua imbunatatire.
"Ponderea primelor brute subscrise prin brokeri este de 45%. Fata de sfarsitul anului precedent, am inregistrat o crestere de cinci puncte procentuale, si estimam ca aceasta majorare va continua", a punctat Marius COSTE, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC Brasov.

In urma discutiilor s-a constatat ca nu exista nici o companie locala de brokeraj la nivelul judetului Covasna, fapt ce impulsioneaza companiile de asigurari de a cauta servicii de consultanta si intermediere in afara judetului sau de a-si diversifica propria retea de agenti.
"Suntem constienti de avantajele unei colaborari tot mai eficiente cu brokerii de asigurare, in acest sens ne straduim sa dam dovada de flexibilitate si operativitate in consultanta. Pe mai departe, dorim sa continuam largirea acestor relatii fructuoase. Din pacate, pe piata covasneana nu activeaza companii de brokeraj locale, ci numai reprezentante, cu care avem o colaborare reciproc avantajoasa. In primul trimestru al anului 2008, ponderea primelor brute intermediate a fost de 16%", a declarat Viorica BUCUR, Director, Sucursala ASIBAN Covasna.

"La nivel local nu exista brokeri; suntem un judet mic si acest lucru ne-a determinat sa dezvoltam relatii cu intermediarii din alte judete", a completat Bela MALNASI, Sef Departament Asigurari Non-Life, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC Covasna.

"Colaborarea intre brokeri si asiguratori consider ca este una destul de buna pe piata locala. Detinatorul produsului de asigurare este compania de profil, iar aceasta are libertatea de a-si alege modul de promovare si de vanzare al acestuia. Apreciez aceasta libertate, asa cum recunosc si dreptul clientului de a opta sa-si incheie o asigurare printr-un consultant care sa-i spuna mai multe despre produsul pe care il cumpara. Intermedierea este benefica, avand efecte asupra profesionalizarii asiguratorilor, si contribuind la promovarea diferitelor polite.

In acelasi timp trebuie sa recunoastem ca o problema acuta a pietei este lipsa de profitabilitate", a mentionat Gheorghe GRAD, Director General, SRBA Broker de Asigurare Reasigurare si reprezentant UNSICAR.
Pe cumparatorul de asigurari nu il intereseaza neaparat daca, compania de asigurari este profitabila, pe el il intereseaza sa aiba o asigurare ieftina, cat mai multe riscuri acoperite si in caz de dauna sa-si recupereze banii cat mai rapid. Pentru scaderea daunalitatii sunt necesare insa niste masuri - precum majorarea cotatiilor de prima, lucru care i-ar "enerva" pe clienti, care oricum sunt destul de volatili, si urmarirea cu atentie a nivelului daunelor, ceea ce ar ingreuna plata acestora. Astfel, pentru o mai buna perceptie a fenomenului de asigurare in randul populatiei, Gheorghe GRAD este de parere ca "trebuie sa iesim in intampinarea clientului deschizandu-ne mai multe puncte de lucru in teritoriu nefiind suficiente doar 2-3 agentii la nivelul intregului judet. Pentru a castiga clientul, trebuie sa ne indreptam catre acesta, sa ne apropiem de nevoile si necesitatile lui".

Potentialul Regiunii Centru este variat, dispunand atat de resurse naturale cat si de resurse umane, sociale si economice. Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, atat datorita reliefului, cat si datorita varietatii istorice si culturale, numarul statiunilor in care se practica sporturi de iarna fiind de 17, unele dintre ele de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis). Tot in Regiunea Centru se regasesc baze importante de tratament, 4 dintre statiuni fiind declarate de interes national, dispunand de exceptionale resurse curative naturale, pe de o parte, dar de o infrastructura invechita, servicii necorespunzatoare, promovare insuficienta si oferte nediversificate, pe de alta parte.

Totodata, agroturismul in Ardeal a inceput sa se dezvolte in ultimii ani, beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural. Potentialul de dezvoltare al infrastructurii de afaceri este considerabil in Regiunea Centru si se datoreaza existentei locatiilor industriale nevalorificate, rezultate in urma restructurarii industriale, multe din aceste locatii fiind amenajate si transformate in parcuri industriale pentru a gazdui investitii. Ca rezultat al multiculturalismului de care se bucura aceasta regiune, datorat convietuirii de sute de ani a trei nationalitati preponderente: romani, germani si maghiari, s-a conturat si un profil al populatiei din aceste zone, populatie cu traditii, educate in spiritul muncii si disciplinei, aceste caracteristici regasindu-se si in seriozitatea cu care sunt pastrate si puse in valoare obiceiurile si mestesugurile traditionale.

Din punctul de vedere al industriei asigurarilor, la nivelul judetelor Brasov si Covasna, piata de profil se regaseste intr-o continua crestere, urmand trendul inregistrat la nivel national.

In cadrul evenimentului desfasurat la Brasov, liderii companiilor de asigurari si ai companiilor de brokeraj in asigurari au identificat ca principale potentiale surse de crestere a pietelor locale de asigurari: cresterea interesului pentru dezvoltarea liniilor de asigurari non-auto (chiar daca asigurarile auto aduc cele mai mari venituri companiilor de asigurari, pe acest segment inregistrandu-se cea mai mare rata de daunalitate), o mai buna preocupare pentru realizarea unor solutii de asigurare personalizate, controlul costurilor, imbunatatirea managementului de dauna, o dezvoltare la nivel regional a canalelor de distributie prin infiintarea de noi puncte de lucru (preponderent in teritoriu), dezvoltarea segmentului de bancassurance, cresterea la nivel regional a relatiei dintre brokerii de asigurare si societatile de asigurare avand ca principal scop orientarea catre o activitate profitabila si, nu in ultimul rand, satisfacerea cerintelor clientului.

Vlad BOLDIJAR