>Judetul IASI
>Resedinta de judet: Iasi
>Suprafata: 5.476 km2
>Populatia: 824.083 locuitori (2006)
>Numar salariati: 170.041 (aprilie 2008)
>Rata somajului: 5,1 % (aprilie 2008)
>Castig salarial mediu brut: 1.645 lei/persoana (aprilie 2008)

>Numar de unitati locale: 39 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 86,74 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 306 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 5,47 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 105,26 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.693

Municipiul Iasi, capitala Moldovei si resedinta judetului omonim, a fost marti, 8 iulie a.c., gazda unui nou eveniment din ciclul ZIUA ASIGURARILOR, marcand astfel cea de a doua intalnire de anvergura de pe piata locala a asigurarilor. Intrunirea, organizata in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?", a reunit 42 de reprezentanti ai societatilor de asigurari si de intermediere in asigurari, oferind acestora prilejul de a dezbate asupra stadiului de dezvoltare al pietei iesene de profil, perspectivelor de evolutie ale acesteia, precum si asupra unor aspecte privind activitatea proprie si buna relationare la nivel local.
De asemenea, la lucrarile Conferintei au participat reprezentanti de marca din industria asigurarilor, precum Bogdan STAN, CEO, EUROINS, Gheorghe GRAD, Director General, SRBA Broker de Asigurare, Georgeta BOHATERET, Sef Reprezentanta CSA, Catalina TICAU, Expert Reprezentanta CSA, si Sergiu COSTACHE, Presedinte, Media XPRIMM.

Situat in partea de Nord-Est a Romaniei, judetul Iasi este marginit la Vest de raul Moldova si la Est de raul Prut (care constituie si granita cu Republica Moldova). Cu o suprafata de 5.476 Km2, judetul Iasi este unul mediu ca intindere, reprezentand circa 2,3% din suprafata tarii si ocupand astfel, din acest punct de vedere, locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei. Relieful judetului este deluros, partea centrala si de Nord-Est fiind dominata de dealuri si podisuri interfluviale joase, udate de raurile Bahlui si Jijia, avand versanti afectati de alunecari de teren si lunci inundabile.
Bogatia solului este data de existenta a peste 380.000 ha de teren agricol, din care mai mult de 66,5% este teren arabil, aproximativ 28,3% pasuni si fanete, in vreme ce doar 5,2% din teren este arondat viilor si livezilor.

Punct vamal, resedinta a curtii domnesti, renumit centru mestesugaresc si comercial, capitala a Moldovei incepand cu a doua jumatate a secolului XVI pana in anul 1862, oras al primei scoli de ingineri (anul 1814) si al primei universitati din tara (anul 1860), prin numeroasele sale obiective istorice, culturale si economice, Iasii detin in egala masura statutul de "oras - muzeu", constituind o atractie deosebita pentru cei interesati de cultura, turism si, nu in ultimul rand, de mediul de afaceri.

O statistica a Oficiului National al Registrului Comertului arata ca Iasii, al treilea judet din tara ca populatie, a atras in ultimii 19 ani doar 1,4% din investitiile straine din Romania. Abia in ultimii ani lucrurile au inceput sa se indrepte, odata cu venirea concernului DELPHI sau a fondului de investitii ADVENT, proprietarul CERAMICA S.A. Iasi, dupa ce in primii ani de dupa 1990 vechea industrie a intrat in faliment sau a fost pur si simplu devalizata. Situatia de la inceputul anului 2008 arata ca, in acest judet, in luna februarie au fost infiintate 26 de societati straine, cu un aport social de aproximativ 10.700 euro, ceea ce reprezinta o medie de 411 euro/firma. In martie, situatia s-a mai ameliorat, cele 26 de firme straine aducand la Iasi investitii de aproximativ 116.000 euro. In luna mai 2008 au fost inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului 29 de societati comerciale cu participare straina, valoarea capitalului fiind de aproximativ 372 mii lei.

Totodata, conform celor mai recente date furnizate de Directia Judeteana de Statistica, in luna iunie a anului curent numai 19 societati comerciale cu capital strain au fost inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului Iasi, judetul ocupand astfel locul 13 pe tara din punct de vedere al numarului firmelor cu capital strain care si-au anuntat prezenta pe piata locala.
Analistii economici, ca si oamenii de afaceri sustin ca principalele motive pentru care judetul nu a prezentat interes pentru investitorii straini sunt pozitionarea neatractiva, in Estul Romaniei, pretul ridicat la utilitatilor, precum si lipsa infrastructurii (o autostrada spre Vestul tarii sau un aeroport de mare capacitate, pentru calatori si marfa). Aceiasi analisti opineaza insa ca judetul Iasi poate deveni un punct de atractie in viitorul apropiat, diferentele fata de judetele vestice urmand sa se estompeze, cu atat mai mult cu cat in acele zone se resimte o "saturatie" determinata in principal de o acuta lipsa de forta calificata de munca. Astfel, din 2007, cand Romania a devenit membru al Uniunii Europene, judetul Iasi a devenit un punct strategic pentru intreaga zona, care dispune de un mare potential de dezvoltare, de forta de munca tanara si ieftina, si cu un centru universitar care acopera peste 90% din domeniile economico-sociale.

Astfel, printre cele mai importante investitii din judet sunt cele ale companiei BUNGE Romania, firma care detine pachetul majoritar de actiuni la fabrica de ulei UNIREA (valoarea participatiei straine la capitalul social al firmei se cifreaza la 11,8 milioane euro); investitii masive au realizat si ArcelorMittal Steel Tubular Iasi S.A. (7 milioane euro), precum si CONSTRUCTII FEROVIARE Iasi Grup Colas (participatia franceza la capitalul social al firmei este de peste 4 milioane euro). Pe langa acestea, judetul Iasi mizeaza in urmatoarea perioada pe investitii masive din partea concernului american DELPHI DIESEL si ale companiilor de tehnologie HEWLETT-PACKARD (HP) si CAPGEMINI. De asemenea se preconizeaza, pentru urmatorii ani, investitii substantiale ale concernului CONTINENTAL si ale companiei olandeze ZWANENBERG (unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata europeana a conservelor din carne).

"Regiunea Nord-Est a avut in ultimii ani un ritm de dezvoltare mai mare decat orice alta regiune economica din Romania. Aceasta crestere economica va impulsiona intr-o mare masura si sfera asigurarilor", a declarat cu prilejul ZILEI ASIGURARILOR, Georgeta BOHATERET, Sef Reprezentanta Iasi, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
"Potentialul de crestere economica a regiunii in care ne aflam a luat o amploare rapida, ritmul fiind direct proportional cu proiectele europene de dezvoltare industriala anuntate, unul dintre principalele efecte constituindu-l si cresterea constiintei de asigurare a populatiei", a mentionat Florinel Aurelian PLENOVICI, Director, Sucursala BCR Asigurari.

In exercitiul financiar aferent anului 2007, potrivit datelor provizorii remise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Regiunea Nord-Est (din care face parte si judetul Iasi), a inregistrat o dinamica pozitiva de 62,5% - respectiv un volum de prime brute subscrise de circa 154,69 milioane euro (516,24 milioane lei), ceea ce reprezinta o cota de piata, la nivel national, de 7,2%, situandu-se totodata pe pozitia cinci, in urma Regiunilor de Dezvoltare Economica Nord-Vest, Sud, Centru si Sud-Est, dar inaintea Regiunilor de Vest si Sud-Vest.

Cu 86,74 mil. lei (24,61 mil. EUR) prime brute subscrise in anul 2007, aferente unei cote de piata de 25,86%, judetul Iasi s-a clasat in anul 2007 pe prima treapta a podiumului la nivel regional (devansand judetele Bacau, Suceava, Neamt, Vaslui si Botosani), si pe pozitia a 11-a la nivel national.
In primele trei luni ale anului 2008, sunt demne de evidentiat evolutiile ascendente realizate de societatile de asigurare ARDAF (evolutie in euro de peste 115%), BT Asigurari (evolutie nominala in moneda europeana de circa 60%) si OMNIASIG (subscrieri de peste 11 milioane lei), sucursala clasata pe prima pozitie in topul judetean realizat in functie de volumul total de prime brute subscrise.
Totodata, potrivit rezultatelor financiare furnizate de catre asiguratorii locali, dintre clasele de asigurari generale cea mai mare pondere o detin asigurarile auto (CASCO + RCA), a caror pondere reprezinta circa 50% din totalul primelor brute subscrise. De asemenea, evolutia nominala in moneda europeana a acestor tipuri de asigurare a fost, in primul trimestru al anului 2008, fata de perioada similara a anului 2007, de aproximativ 42% - pentru asigurarile CASCO, respectiv 17,29% pentru asigurarile de tip RCA. Concluzionand, putem afirma ca industria auto influenteaza intr-o mare masura piata locala a asigurarilor, numarul de autoturisme in continua crestere, precum si nevoia de asigurare a acestora concretizandu-se in cresterea acestor tipuri de asigurare.

"Ponderea primelor brute subscrise din asigurari auto domina portofoliile companiilor locale de asigurare. Asiguratorii trebuie sa se reorienteze de la aceasta clasa, care este perdanta, catre alte tipuri de polite, precum cele agricole, de cladiri sau cele de raspundere civila", a precizat Georgeta BOHATERET.
"Statistic vorbind, Romania este tara "cea mai asigurata" pe liniile CASCO, cu aproximativ 90% grad de cuprindere, ponderea asigurarilor auto reprezentand circa 60% din totalul pietei", a adaugat Gheorghe GRAD, Director General, SRBA Broker de Asigurare si reprezentantul UNSICAR la Conferinta.
De remarcat, la nivel local, este procentajul scazut al asigurarilor de viata, putin peste 6% - in anul 2007-, acestea generand subscrieri de circa 5,15 mil. lei (1,54 mil. EUR).
"Clientii sunt din ce in ce mai educati in privinta domeniului asigurarilor. Produsele de asigurare de viata se vand mai greu, si de aceea nivelul cunostintelor, precum si al profesionalismului pe care trebuie sa le detina un consilier trebuie sa fie superioare", a opinat Andreea TANASE, Unit Manager, Agentia BCR Asigurari de Viata.
In acelasi timp, valoarea totala a despagubirilor platite de asiguratori, in anul financiar 2007, a fost de 25,67 milioane lei, dintre care doar 8 mii lei au fost aferente clasei asigurarilor de viata.
In ceea ce priveste numarul de persoane angajate cu contract de munca, in evidentele societatilor de asigurare vizitate figurau, in anul 2006, un numar total de 306 persoane, ceea ce reprezinta o crestere fata de anul 2005 (293 de persoane angajate). Aceasta crestere se poate datora atat autorizarii de noi societati de asigurare, cat si dezvoltarii exponentiale pe care a cunoscut-o piata.

Cu toate acestea, principalul subiect abordat la editia ieseana a ZILEI ASIGURARILOR a fost dificultatea recrutarii fortei de munca in asigurari, potentialul semnificativ de crestere a industriei locale de profil lovindu-se de multe ori de incapacitatea companiilor de a mentine sau de a atrage o forta de vanzare proprie, care sa tina pasul cu aceasta dezvoltare a domeniului. Totodata, criza de forta de munca - caracterizata prin lipsa personalului calificat, precum si dificultatea recrutarii fortei de munca - se regaseste peste tot, constituind o reala problema la nivel national (n.red.: potrivit unui studiu realizat recent de firma de recrutare si leasing de personal MANPOWER, in Romania peste 73% dintre companii declara ca nu gasesc personal calificat pentru pozitiile scoase la concurs). Totusi, pentru industria asigurarilor acest lucru ar putea constitui un avantaj, existand multiple oportunitati si pachete de beneficii care pot fi oferite angajatilor ca si fidelizare: pachete de asigurari de viata, asigurari de sanatate, asigurari de grup sau pensii private facultative.
"Nu exista un portret robot al omului care are succes in activitatea de vanzari in asigurari; este pagubos sa cauti oameni care se incadreaza intr-o anumita categorie. Succesul vine din recrutarea oamenilor tineri care isi doresc o cariera. Daca resursa umana este de calitate si bine pregatita, aceasta poate asigura companiei prosperitate", a precizat Bogdan STAN, CEO, EUROINS.

Sunt cazuri in care specialistii in resurse umane a asiguratorilor resping potentialii candidati la un post, din cauza pretentiilor salariale si a beneficiilor pe care acestia le solicita, neavand nici un fel de pregatire in domeniu: "Piata ieseana a asigurarilor sufera de lipsa fortei de munca. Candidatii la un post in asigurari au pretentii salariale foarte mari pentru potentialul de vanzare scazut pe care il ofera", a precizat Florinel Aurelian PLENOVICI. Totodata, unui tanar aspirant care doreste sa faca cariera in asigurari ii sunt necesare anumite calitati, ca, de exemplu, perseverenta, abilitatile de comunicare, organizarea eficienta a timpului si rezistenta crescuta la stres. In acest sens, Ovidiu Ilie STOFOR, Team Leader, Agentia GRAWE, a punctat: "In aceasta industrie lucreaza foarte multi oameni care nu au reusit in alte domenii".
"E destul de greu sa convingem tinerii, studentii sa lucreze in asigurari, pentru ca ei isi doresc in primul rand sa castige cat mai bine intr-un timp cat mai scurt, neavand rabdare sa invete si sa se dezvolte treptat", a declarat Gheorghe DRAGAN, Director, Sucursala ASIROM.

"Pentru recrutare utilizam toate canalele posibile. Organizam periodic prezentari in incinta universitatilor la finalul carora multi studenti sunt multumiti; cei care raman sa colaboreze cu noi sunt doar cei care isi pregatesc lucrarea de diploma in domeniu", a mentionat Ana PUIU, Director, Agentia INTERAMERICAN.

Din punctul de vedere al sferei asigurarilor, judetul Iasi este unul in plina expansiune, in care piata de profil se afla intr-un proces de maturizare, asigurarile ajungand sa reprezinte o ramura importanta a economiei la nivel local. Situatie care confirma, de altfel, opinia exprimata de Bogdan STAN in cadrul dezbaterilor Conferintei: "Consider ca viitorul pietei de asigurari este in provincie, piata de profil din Bucuresti fiind saturata" (n. red.: regiunea Bucuresti - Ilfov a pierdut in 2007, fata de anul 2006, 8 puncte procentuale cota din piata asigurarilor, acesta fiind primul semn care arata ca potentialul existent in provincie incepe sa fie valorificat de catre asiguratori).

Vlad BOLDIJAR

Click pe fotografii pentru a le mari!

>Judetul VRANCEA
>Resedinta de judet: Focsani
>Suprafata: 4.857 km2
>Populatia: 395.330 locuitori (2006)
>Numar salariati: 62.485 (aprilie 2008)
>Rata somajului: 3,6 % (aprilie 2008)
>Castig salarial mediu brut: 1.309 lei/persoana (aprilie 2008)

>Numar de unitati locale: 22 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 39,95 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 166 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 2,80 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 101,05 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.382

Asiguratorii din Vrancea au subscris in 2006, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, un volum de prime de circa 40 milioane lei, rezultat care pozitioneaza judetul din Moldova in jumatatea inferioara a clasamentului la nivel national. Insa judetul ocupa pozitii fruntase in ceea ce priveste expunerea la riscuri catastrofale. Astfel, Vrancea este sinonim cu epicentrul celor mai puternice cutremure din tara noastra, iar inundatiile din 2005 sunt inca proaspete in memoria multora dintre noi. In acest context, municipiul Focsani a fost, in perioada 7-8 iulie 2008, gazda Programului "Unde Ma Asigur?", echipele redactionale vizitand sucursalele/agentiile asiguratorilor generali din Top 10 si pe cele din Top 5 ale asiguratorilor de viata din judet, cu scopul de a radiografia realitatile pietei de profil din aceasta regiune.

Situat in exteriorul Carpatilor de Curbura, cu o suprafata de 4.850km2, judetul Vrancea ocupa circa 2,04% din suprafata tarii.
Totodata, teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra, cutremurele fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau a unora foarte adanci.
Structura administrativa a judetului cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de comune (care au in componenta 331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung prevad ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul organizandu-se astfel in opt sisteme zonale.

Totodata, municipiul Focsani face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu, in vreme ce municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din Nord-Estul judetului, iar Panciu si Odobesti sunt orase mici care detin functii industrial - agrare, fiind centre viticole la nivel national.

Economia judetului Vrancea cuprinde majoritatea ramurilor: industrie, constructii, agricultura, silvicultura, transporturi, telecomunicatii, gospodarie comunala, invatamant, cultura, institutii de ocrotire a sanatatii etc, ceea ce poate constitui un atu pentru investitorii straini. Astfel, la nivelul lunii august 2007, in judet functionau 447 de firme cu capital strain, dintre care jumatate au fost infiintate de cetateni italieni, constatandu-se o crestere a interesului acestora fata de potentialul economic al zonei, comparativ cu anul 2004, cand existau doar 139 de astfel de firme. Italienii au investit in mai multe domenii, de la agricultura la confectii, materiale de constructii, industrie si transporturi, atrasi de posibilitatea de a derula afaceri intr-o tara membra a Uniunii Europene, unde investitiile minime pot aduce profituri mari.
Pe locul urmator in topul investitiilor straine din Vrancea se afla Turcia, oamenii de afaceri turci infiintand 38 de firme, si fiind urmati de intreprinzatorii din Republica Moldova, care detin in zona 34 de societati comerciale. Abia pe locul patru se afla afaceristii germani, cu 23 de firme functionale, in scadere fata de 2004, cand existau 27 de firme. Lista investitorilor straini este continuata de francezi (14 firme), englezi si americani (12 firme), suedezi (8 firme) etc.
Totusi, comparativ cu alte judete, in Vrancea se poate remarca o prezenta redusa a investitiilor cu capital strain sau autohton, potentialul de asimilare ramanand nefructificat, in lipsa unei dezvoltari a infrastructurii de afaceri ( parcuri industriale sau tehnologice, centre de afaceri sau centre expozitionale). Totodata, se remarca lipsa investitiilor straine in agricultura, din cauza nivelului redus de asociativitate in acest domeniu. Demararea unor proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri ar putea fi finantata din fonduri comunitare, ceea ce ar putea conduce la o crestere exploziva a economiei vrancene. Principalele avantaje ale unor investitii in infrastructura de afaceri ar fi accesibilitatea la piete, resursa umana bine pregatita si ieftina, precum si potentialul de creare si dezvoltare a unor industrii de nisa competitive.

Potrivit rezultatelor remise de companiile vizitate in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?", piata locala a asigurarilor a inregistrat, in anul 2007, o evolutie nominala in moneda europeana de 45% pe segmentul asigurarilor generale si de aproximativ 50% pe segmentul asigurarilor de viata. Din totalul primelor brute subscrise, un volum de 44,61 milioane lei (echivalentul a 13,37 milioane euro) a fost aferent asigurarilor generale, in timp ce asigurarile de viata au generat prime in valoare de 3,61 milioane lei (echivalentul a 1,08 milioane euro), asigurarile generale continuand astfel sa detina ponderea majoritara in total prime brute subscrise (92,51%).

Referitor la asigurarile non-viata, cea mai mare crestere reala in lei, fata de anul 2006, a fost inregistrata de asigurarile CASCO (44,44%), fiind urmata indeaproape de asigurarile de incendii si calamitati naturale (40,57%) si de clasa asigurarilor de credite si garantii (aproximativ 30%). Din analiza structurii pe clase a primelor brute subscrise din asigurari generale, rezulta ca in anul 2007 doua clase de asigurare detin circa 60% din prime: asigurarile CASCO, cu o valoare de 16,79 milioane lei, reprezentand 34,82% din totalul primelor brute, si asigurarile RCA, a caror valoare a fost de 11,84 milioane lei (reprezentand 24,56%). Totodata, din datele centralizate rezulta ca asiguratorii din Vrancea au platit in anul 2007 daune in valoare totala de 23,30 milioane lei. Pe clase de asigurari, pentru asigurari generale s-au platit daune in valoare de 22,19 milioane lei, iar pentru asigurari de viata, 1,11 milioane lei.

In ceea ce priveste activitatea desfasurata in perioada ianuarie-martie 2008, valoarea primelor brute subscrise de companii a fost de 15,75 milioane lei (4,27 milioane euro), din care mai mult de 94% (14,81 milioane lei) pe clasa asigurarilor non-viata. Totodata, comparativ cu primul trimestru 2007, cresterea medie a pietei de profil a fost 4,86%, iar valoarea totala a daunelor de circa 7,50 milioane lei. Ca si in anul 2007, in primul trimestru al anului 2008, clasele de asigurari care au contribuit cel mai mult la cresterile veniturilor companiilor de profil au fost asigurarile RCA (circa 45%), CASCO (26,91% din totalul subscrierilor), asigurarile de incendii si calamitati naturale (peste 11% din subscrieri) si doar 5,98% - asigurari de viata.

La nivelul primului trimestru al anului in curs, ierarhia companiilor de asigurari ce activeaza pe piata vranceana de profil, pozitiona pe primele locuri ale clasamentului doua companii membre ale grupului austriac de asigurari VIENNA INSURANCE - ASIROM si OMNIASIG -, in vreme ce pe treapta a treia a podiumului se regasea liderului pietei nationale de asigurari, ALLIANZ-TIRIAC.

Astfel, cu venituri din prime brute subscrise care au atins in primul trimestru al anului 2008 valoarea de 3,72 milioane lei (1,01 milioane euro), ASIROM se pozitioneaza pe primul loc la ambele clase de asigurari, life si non-life. Totodata, cea mai mare pondere in totalul primelor subscrise de Sucursala ASIROM o detine clasa asigurarilor RCA (prime brute subscrise de 1,66 milioane lei - ceea ce reprezinta 44,67% din totalul subscrierilor), urmata de CASCO (29,73% din subscrieri) si de asigurarile de viata (venituri de circa 427 mii lei).
Cu o cota de piata de 17,63%, Sucursala OMNIASIG a inregistrat, in T1/2008, prime brute subscrise de 2,77 milioane lei, si o evolutie reala in moneda nationala, fata de perioada similara a anului precedent, de peste 38%. Clasele de asigurari care au sustinut cresterea companiei sunt: asigurarile CASCO - cu o pondere in portofoliul companiei de 38,49% si care au adus venituri din prime de 1,07 milioane lei -, asigurarile RCA - cu o pondere de 27,69% si venituri din prime de 769 mii lei -, si asigurarile de daune la proprietati (asigurari agricole incluse) - 515 mii lei prime brute subscrise, cu o pondere in portofoliul companiei de 18,55%.

Pe urmatoarele trei pozitii ale clasamentului se regasesc, in ordinea volumului total de prime brute subscrise, companiile ALLIANZ-TIRIAC Asigurari, ARDAF si ASTRA Asigurari UNIQA. Astfel, Sucursala ALLIANZ a incheiat primul trimestru din anul 2008 cu prime brute subscrise in valoare de 2,49 milioane lei (cota de piata de 15,80%), in vreme ce ocupanta locului patru, ARDAF, a inregistrat in aceeasi perioada subscrieri de circa 2,49 milioane lei - aferente unei cote de piata de 15,78%. Ocupanta locului cinci, Sucursala ASTRA-UNIQA, a obtinut in T1/2008 subscrieri de 1,37 milioane lei, avand o cota piata de 8,67%.

Evolutia crescatoare a pietei locale, precum si dorinta companiilor de profil din judetul Vrancea de a-si diversifica portofoliul si de a-si consolida pozitiile pe anumite clase de asigurari mai profitabile au favorizat imbunatatirea relatiei cu intermediarii.
"In anul 2007, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor a fost de 73%; la nivelul primului trimestru din anul curent, aceasta pondere a fost de circa 43% din totalul subscrierilor. Pentru viitor ne propunem mentinerea ponderii acestui canal alternativ de vanzare la aproximativ 50%. Totodata, in ultimul timp, subscrierea prin reteaua proprie de agenti a inregistrat o crestere, avand ca principal efect compensarea scaderii aportului brokerilor la totalul primelor brute subscrise", a precizat Violeta CIOCAN, Director, Sucursala UNITA. "In cadrul Sucursalei, activitatea de subscriere prin intermediul brokerilor este de circa 10% din totalul subscrierilor", a declarat Dan TATARU, Director Zonal Moldova Sud, Sucursala BT Asigurari. "Volumul subscrierilor provenite prin intermediul brokerilor de asigurari se ridica la 6% din totalul portofoliului. Intentionam ca, in 2008, cresterea procentului de prime subscrise prin intermediul brokerilor sa creasca", a mentionat Dan ULEI-FAGEAN, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.

Desi piata locala a asigurarilor este una in curs de maturizare, beneficiind in buna masura de un mediu acceptabil pentru dezvoltarea industriei de profil, la nivel local exista si asiguratori care nu exploateaza indeajuns relatia cu brokerii: "La nivelul Sucursalei, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este nesemnificativa in raport cu totalul subscrierilor. Cu toate acestea, nu excludem colaborarea cu brokerii", a opinat Dumitru MARICA, Director, Sucursala ASIROM. "1,3% este valoarea ponderii primelor brute subscrise prin intermediul societatilor de brokeraj", a precizat Ionut CONSTANTINESCU, Director, Sucursala ASIBAN.

Cert este ca piata locala a asigurarilor este una libera, in care este suficient loc si potential pentru dezvoltarea armonioasa atat a asiguratorilor, cat si a brokerilor. In final, scopul ambelor parti este satisfacerea la cote inalte a intereselor clientului, obiectiv ce poate fi atins numai prin colaborarea in bune conditii a tuturor celor implicati - asiguratori, brokeri de asigurare, clienti.

Asigurarile agricole si de asigurarile auto reprezinta numitorul comun cand vorbim despre potentialul de dezvoltare al judetului Vrancea, dupa cum afirma reprezentantii companiilor care activeaza pe plan local. "Asigurarile agricole au perspective de crestere, dar riscul este foarte mare tinand cont de conditiile istorice si de modificarile climatice manifestate in ultimii ani, mai ales la vie si pomi fructiferi, unde exista mai multe cereri, specifice zonei. Pentru a asigura rentabilitatea afacerii pe aceasta linie este necesara o dispersie mare a riscurilor din punctul de vedere al zonelor, culturilor si riscurilor asigurate. Cu toate acestea, cu potential in valoare absoluta, vor ramane politele CASCO", afirma Victor Dan IACOB, Director, Sucursala BCR Asigurari.

Dumitru MARICA anticipeaza un trend ascendent pe segmentul asigurarilor de daune la proprietati, cu toate ca apreciaza ca asigurarile CASCO raman pilonul de crestere: "Odata cu introducerea obligativitatii asigurarii locuintelor, este posibil sa asistam la o crestere a subscrierilor pe acest segment. De asemenea, preconizam o crestere pe segmentul asigurarilor auto CASCO".
" Este evident ca nici in urmatorii ani potentialul de crestere nu poate fi altul decat materializarea potentialului de pana acum, adica asigurarile auto", considera Radu GAUROIU, Director, Sucursala OMNIASIG. "De asemenea, sper ca in viitor sa creasca ponderea subscrierilor realizate prin intermediul societatilor de asigurare. Indiscutabil, brokerii de asigurare vor avea un rol esential in educarea populatiei in ceea ce priveste atitudinea fata de produsele oferite de asiguratori", a adaugat Radu GAUROIU.
"Potentialul de dezvoltare la nivelul judetului are o componenta agricola, de aceea consider ca asigurarile agricole nu vor face exceptie in raport cu mediul economic si, in urmatorii ani, vor putea creste afacerile cu asigurari la nivelul judetului", afirma Ion BERCUCI, Director, Agentia GENERALI Focsani.

Desi asigurarile auto primeaza, inca, in structura portofoliilor, liderii companiilor sunt preocupati de diversificarea claselor de asigurari. Acestia se bucura si de "practica" romanilor de a incheia in primul rand asigurarile obligatorii. "Oamenii inca se asigura doar daca sunt obligati prin lege", a precizat Carmen PANTURU, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA. Astfel, pe langa exemplul binecunoscut al asigurarii RCA, se adauga si conditionarea primirii unor subventii din partea APIA daca producatorii agricoli detin o asigurare. Acelasi curs se pare ca il vor avea si asigurarile de locuinte, unde cea mai mare parte din persoane "asteapta aparitia obligativitatii asigurarii locuintei pentru a face un pas in acest sens", a completat Carmen PANTURU.

Totodata, judetul beneficiaza de premise pentru cresterea asigurarilor agricole si datorita faptului ca peste 50% din suprafata acestuia reprezinta teren agricol. Mai mult, Vrancea este cunoscuta la nivel national, cat si international, datorita dezvoltarii segmentului de viticultura - reprezentative in acest sens fiind podgoriile din zonele Panciu si Odobesti. Desi marile intreprinderi care operau in aceasta ramura, precum Veritas Panciu, si-au restrans activitatea, acestea au reprezentat o adevarata pepiniera pentru numeroase intreprinderi mici si mijlocii aparute recent, care au adus noi tehnologii si inovatii in domeniu.
De asemenea, un impuls in acest sens este dat si de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, "fapt care va facilita investitiile in agricultura, care are un mare potential de crestere", a precizat Stefan Constantin ATOMEI, Director, Sucursala ARDAF. De aceeasi parere este si Directorul Agentiei EUROINS, Murgu NEAGU, care si-a propus ca "obiectiv principal orientarea spre proprietarii de terenuri mici si mijlocii pentru o mai buna dispersie a riscurilor". Mentionam ca, din relatarile asiguratorilor locali, la nivelul judetului exista o singura asociatie agricola care gestioneaza aproape 50.000 de hectare, restul fiind terenuri parcelate sau revenind asociatiilor de talie mica.
In acelasi timp, principalele piedici in exploatarea acestei clase de asigurari sunt date de existenta "unui grad de risc ridicat la care este expus judetul (inundatii, grindina), cotatiile mici de prima, cat si lipsa de specialisti pe aceasta clasa", a explicat Gabriel BIRSAN, Director, Agentia CARPATICA Asig.

Referitor la asigurarile de locuinte, fenomenele meteorologice nefavorabile care au afectat in ultima perioada judetul Vrancea au jucat un rol important in schimbarea perceptiei in favoarea constientizarii necesitatii incheierii unei astfel de asigurari. Efectul se poate observa chiar si in mediul rural, populatia din aceste zone fiind si cea mai afectata. "Asigurarile de locuinte din mediul rural merita o atentie deosebita, fiind necesare o serie de produse adaptate cerintelor specifice", a precizat Murgu NEAGU. "Subscrierile din mediul rural au un volum mai mare decat in zona urbana, fiind ajutati in acest sens si de faptul ca am dezvoltat produse adaptate nevoilor reale ale populatiei de la sate", a mentionat Carmen PANTURU.
Ramane de vazut cum vor reusi asiguratorii sa exploateze aceste clase de asigurari cu potential, cert fiind faptul ca, in prezent, mediul economic (caracterizat de preponderenta industriei textile si lipsa obiectivelor mari asigurabile) si gradul de constientizare a nevoii de asigurare nu le este de mare ajutor in acest sens.

Focsani, resedinta judetului Vrancea, reprezinta un important potential asigurabil pentru companiile care ofera asigurari de viata. Totusi, ca urmare a vizitelor realizate de echipele Programului "Unde Ma Asigur?" in judet, s-a constatat ca atat companiile locale de viata, cat si cele compozite nu se pot lauda cu performante notabile pe segmentul life. Societatile specializate pe segmentul asigurarilor de viata sunt slab reprezentate la nivelul judetului (sunt prezente trei reprezentante ale companiilor de profil, respectiv doua unit-uri ING, o agentie BCR Asigurari de Viata si un punct de lucru INTERAMERICAN), iar cele compozite au o pondere scazuta a acestei clase in portofoliu (GENERALI - 37%, ASIBAN - 25%, ASIROM - 11,5%).
Printre principalele cauze care stau la baza acestei situatii se regasesc, conform asiguratorilor, reticenta populatiei fata de asigurarile de viata, puterea scazuta de cumparare, migrarea unui procent important din populatia activa in strainatate, cat si lipsa unor investitori straini, care sa introduca politici de resurse umane moderne.
"Aproximativ 7%-10% din totalul populatiei sunt interesati de incheierea unei astfel de asigurari. Impedimentele principale sunt veniturile scazute si lipsa unei culturi pentru asigurarile de viata", a declarat Nicoleta CIUBOTARU, Unit Manager, ING Asigurari de Viata.
Nivelul scazut al veniturilor este determinat si de faptul ca economia judetului Vrancea este axata, in mare parte, pe industria usoara, unde castigurile salariale sunt mici. Mai mult, o mare parte din populatie se ocupa cu agricultura, dat fiind faptul ca peste 50% din suprafata judetului este reprezentata de teren agricol. In acelasi timp, lipsa unor companii importante pe plan local, cat si reticenta angajatorilor de a oferi asigurari de viata in pachetele extra-salariale au facut ca orientarea asiguratorilor sa se indrepte catre persoanele fizice. "99% din portofoliu ii revine segmentului de retail, partea de corporate fiind abia la inceput", a mentionat Daniela LATCAN, Consultant Senior, INTERAMERICAN Vrancea.
De altfel, strategia de vanzari adoptata de companiile de asigurari de viata este si ea, in Vrancea, una diferita. In timp ce in alte judete orientarea este deopotriva catre mediul urban si rural, in Vrancea atentia este indreptata catre mediul urban. "Mediul rural este slab dezvoltat, drept pentru care ne-am orientat catre consolidarea pozitiei in zona urbana", a precizat Nicoleta CIUBOTARU. Totusi, ca si la nivel national, 2007 a reprezentat un an bun pentru asigurarile de viata, contributia cea mai importanta avand-o campania de aderare pentru pensiile administrate privat. "Datorita Pilonului II, oamenii incep sa constientizeze mai bine necesitatea acestor servicii, constituind un bun teren pentru cross-selling", a mentionat Daniela LATCAN.
Judecand dupa rezultatele inregistrate de companiile de profil din judetele invecinate, precum si din cele similare ca grad de dezvoltare, este cert faptul ca asiguratorii locali mai au mult de recuperat si trebuie sa depuna toate eforturile pentru "educarea" populatiei referitor la utilitatea acestei clase de asigurari.

Vrancea este un judet care nu a excelat in investitii straine din cauza lipsei unor parcuri industriale sau tehnologice, a unor centre de afaceri, dar si a nivelului redus de asociativitate in agricultura, care a impiedicat formarea unor mari producatori in sectorul agricol. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de afaceri si pregatirea profesionala a salariatilor au devenit prioritati pentru autoritatile vrancene in urmatorii ani. Totodata, intr-un judet precum Vrancea, unde exista potential de dezvoltare a turismului, a industriei alimentare si agriculturii, trebuie realizate investitii, dezvoltarea acestor domenii de activitate putand conduce la crearea de noi locuri de munca. Pe de alta parte, pentru asigurarea celor mai bune conditii investitorilor, trebuie alocate fonduri pentru reabilitarea si extinderea sistemului de strazi, a drumurilor de acces catre aceste centre de afaceri, in acest sens preconizandu-se pentru viitorul apropiat demararea lucrarilor la autostrada Ploiesti-Focsani.

Referitor la piata asigurarilor, echipele Programului "Unde Ma Asigur?" au constatat ca in Vrancea exista o piata a asigurarilor in plina dezvoltare, care urmeaza trendul ascendent inregistrat si la nivel national. Pentru atingerea performantei, majoritatea sucursalelor si agentiilor de asigurari si-au propus ca obiective principale pentru 2008 cresterea ponderii produselor non-auto si reducerea costurilor de achizitie, scaderea daunalitatii, dezvoltarea fortei de vanzari, imbunatatirea calitatii serviciilor, specializarea si perfectionarea profesionala a personalului pentru a oferi competent solutii eficiente de protectie a clientilor impotriva riscurilor asigurabile, diversificarea canalelor de distributie, precum si cresterea cotei de piata in judet, nu numai in resedinta de judet, diversificarea portofoliului propriu de clienti si cresterea volumului de prime brute subscrise si a profitabilitatii.

Click pe imagine pentru a vedea tabelul

Vlad BOLDIJAR

Societatile de asigurare din judetul Vrancea realizeaza aproximativ 10% din total prime brute subscrise la nivelul Regiunii Sud - Est, avand o densitate a asigurarilor de 29 euro/locuitor. In acelasi timp, unui angajat in asigurari ii revin aproximativ 2.400 de locuitori, fata de liderul zonei, Constanta, unde raportul este de 1/2.000 de locuitori. Rezultatele inregistrate de companiile de profil locale, precum si perspectivele de echilibrare si diversificare a portofoliului acestora au fost dezbatute pe larg cu prilejul ZILEI ASIGURARILOR de la Focsani, eveniment organizat in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?".
Totodata, intalnirea a constituit un bun prilej si pentru schimbul de opinii intre asiguratori si companiile de brokeraj care activeaza la nivelul judetului, precum si pentru identificarea unor solutii de impulsionare a segmentului de asigurari de viata la nivel local, aflat inca intr-un stadiu incipient de dezvoltare.

Situatia pietei de profil din Vrancea si factorii de influenta asupra acesteia au fost punctate in deschiderea discutiilor de catre Directorul Sucursalei ASIBAN, Ionut CONSTANTINESCU: "Judetul Vrancea are o pozitie medie in cadrul Regiunii Sud - Est in principal datorita inexistentei industriei grele si preponderentei industriei usoare si alimentare, zona avand, in acelasi timp, un pronuntat profil agricol. In aceste conditii, segmentul de asigurare se va axa pe principalele activitati si directii de dezvoltare la nivel local, precum serviciile, turismul, agricultura si industria alimentara, orientarea principala fiind asigurarile de locuinte, raspundere civila si asigurarile agricole".
In prezent, segmentul de asigurari auto detine o pondere semnificativa in portofoliul companiilor locale de asigurare, clasa care inregistreaza si cea mai mare rata a daunei, majoritatea companiilor prezente la eveniment exprimandu-si intentia de diversificare a portofoliului si de exploatare a claselor de asigurari de bunuri, locuinte, raspundere civila etc.

"Vom dezvolta pe termen scurt si mediu liniile de asigurare non-auto, o atentie deosebita fiind acordata asigurarilor de incendiu si calamitati (datorita existentei riscului seismic in zona), precum si celor de raspundere profesionala. Totusi, primele pentru aceste polite sunt mici fata de CASCO, fiind necesare sapte polite pe asigurarile de locuinte si raspunderi civile pentru inlocuirea uneia de tip CASCO", a precizat Victor Dan IACOB, Director, Sucursala BCR Asigurari. Totodata, "dezvoltarea pe segmentul de property este mai eficienta decat pe alte clase, si dorim ca asigurarile auto sa ramana pe planul doi", considera Carmen PANTURU, Director, Sucursala
ASTRA-UNIQA.
Discutiile au continuat cu analiza modalitatilor de reducere a ratei de dauna pe segmentul auto, fiecare companie venind cu solutii adecvate, in conformitate cu propria strategie de dezvoltare.

"Consider ca trebuie sa facem front comun pentru redresarea liniei CASCO la nivel local, fiind necesara implementarea unor sisteme informatice eficiente de gestionare a daunelor, precum AUDATEX, fapt care va contribui la reducerea ratei de dauna si va favoriza acordarea de reduceri pentru clienti", este de parere Dan ULEI, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC. Totodata, colaborarea intre companii este esentiala in ceea ce priveste istoricul de dauna al clientilor, fapt care contribuie la reducerea daunalitatii si evitarea fraudelor", considera Marian IORDACHESCU, Inspector Daune Auto, BT Asist.
In acelasi timp, "reducerea ratei de dauna se poate face prin lichidarea eficienta a acestora si prin diminuarea comisioanelor acordate companiilor de brokeraj", opineaza Radu GAUROIU, Director, Sucursala OMNIASIG.
De cealalta parte, brokerii considera ca micsorarea comisionului nu este o solutie, si ar trebui sa fie motivati mai bine decat agentii de asigurare ai companiilor de profil. "Diminuarea comisionului ne va aduce si pierderea colaboratorilor, asiguratorii sunt cei care trebuie sa ajunga la un consens in ceea ce priveste comisionul acordat brokerilor", considera Bogdan Adrian COTEA, EUROBROKERS.

Aceeasi opinie a fost exprimata si de catre Costel HANTA, Director LACOLI, Broker de Asigurare, care apreciaza ca are un rol important comisionul in ceea ce priveste mentinerea colaboratorilor, tarifele fiind pastrate la un nivel corespunzator pentru motivarea acestora, care altfel ar fi tentati sa lucreze in calitate de agenti ai societatilor de asigurare. Asiguratorii sunt cei care trebuie sa ajunga la un consens in ceea ce priveste tarifele practicate".
Totusi, "trebuie sa existe un anumit prag de stabilitate intre brokeri si asiguratori, pentru ca la moment totul se face pe baza de comision. Piata solicita cel mai mic tarif pentru asigurarile auto, pe care doar anumite societati isi permit sa il practice, iar in final brokerul respecta dorinta clientului sau", a precizat Violeta CIOCAN, Director, Sucursala UNITA, Focsani.
In replica, "nu tariful ne face sa plecam de la o societate de asigurari la alta, ci relatia personala pe care o avem cu managerii companiilor, un parteneriat echitabil si deschis fiind cheia succesului", a completat Remus DIMILESCU, Director, CAMPION Broker.
Desi exista inca multe dificultati in ceea ce priveste relatia dintre asigurator - broker la nivelul judetului Vrancea, majoritatea liderilor companiilor locale de profil au recunoscut utilitatea colaborarii in beneficiul pietei, si avantajele de pe urma acesteia. "Colaborarea cu brokerii trebuie incurajata si dezvoltata, acestia avand educatia si pregatirea necesare pentru responsabilizarea clientilor", a mentionat Ion BERCUCI, Director, Agentia GENERALI, Focsani.

Indiferent de realitatile socio-economice existente la nivelul judetului Vrancea, care se reflecta nemijlocit si asupra pietei locale de asigurari, "omul este cel care sfinteste locul, iar perseverenta si profesionalismul reprezentatilor societatilor locale de profil vor asigura succesul", a concluzionat Sergiu COSTACHE, Presedinte, Media XPRIMM.

Oleg DORONCEANU

Click aici pentru a vedea rezultatele companiilor de asigurari din Vrancea!